Ioan VASIU

CATRENE

îmi scrie mama să nu mă grăbesc
balul bobocilor în rai să-l prind
că nu e gata corul îngeresc
repetă încă cel mai nou colind
* * *
mi-e dor de casa părintească tot mai des
parcă mă cheamă mama la culcare
şi-aud un cântec tot mai greu de înţeles
şi-adorm visând poveşti nemuritoare
* * *
într-o iubire
cu prea multe lupte
şi visul umblă
cu sandale rupte
* * *
singurătatea n-o primesc în casă
singurătatea e un vis urât
când o primesc o simt cum mă apasă
ca un bocanc neiertător pe gât
* * *
într-un lan de grâu cu maci m-am logodit
doar într-o livadă am vrut să mă-nsor
am iubit în taină un tăpşan cosit
şi-am visat pe perne pline cu mohor