Durere, de Ramona MIREUȚĂ

DURERE

Şi lacrima mǎ arde,iar gândurile dor,
La amintirea care mai lumineazǎ un nor,
Tǎcerea mǎ-nspǎimântǎ, şi buzele mǎ frig,
Aş vrea atâtea lucruri sǎ-ţi spun acum, sǎ stig..

Sǎ blestem azi destinul? Soarta necruţǎtoare?
Sau poate sentimentele ce pot fi schimbǎtoare?
Sǎ blestem timpul care cernut-a peste noi
Doar ziduri fǎrǎ uşi,ferestrele de ploi?

CĂUTĂRI

Chemarea unui vers în noapte,
Pierdutǎ în firave şoapte,
Aduce prin foşnet de frunze
Un tremur pe caldele-mi buze.

In zbor de petale pierdute,
Ce gânduri tǎcute ascunde,
Mǎ sting printre picurii reci,
Cu ochii arsi de lacrimi seci.

Tǎcerea-mi te cheamǎ, te cere,
Cerşindu-ti o mângâiere,
Iar trupu-mi în freamǎt mǎ doare,
Tânjind dupǎ o-mbrǎtişare..

DE VREI SĂ ŞTII..

De vrei sǎ ştii cât te iubesc de mult
Priveşte o mamǎ care legǎnǎ un prunc,
Cu zâmbetul pe buze ,înţelegǎtor şi mut,
Sclipirea din priviri, ascunsǎ de cuvânt.

Priveşte un marinar care admirǎ marea,
Şi ochii lui cum sfredelesc trist zarea,
Tremurul buzelor ce-ascunde încântarea,
Oftatul ce-i trǎdeazǎ nestapânit chemarea.

Priveşte un copil, ce-n fiecare noapte,
Işi ţine pluşu-n braţe, strângâdu-l mai aproape,
Şi-i spune mari secrete printr-un potop de şoapte,
Ascunşi sub plapumioara,fugind de realitate.