De la melancolia peisajului clasic la urgența activismului contemporan, noua expoziție curatoriată de Valentina Iancu propune o reevaluare necesară a modului în care arta românească a tradus, timp de un secol și jumătate, fragilul echilibru dintre om și mediu. În acest context, Muzeul de Artă Brașov a deschis către public expoziția „În căutarea naturii”.

Expoziția reunește o selecție impresionantă de artiști, de la pilonii modernității românești — Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Hans Mattis-Teutsch — până la voci ale contemporaneității, precum Dan Perjovschi, Hortensia Mi Kafchin sau Andreea Medar. Proiectul propune o reflecție asupra relației actuale dintre om și mediu, într-un context marcat de transformări ecologice profunde. Parcursul expozițional este conceput non-linear, favorizând asocieri libere între lucrări și epoci.
Conceptul central mizează pe o dihotomie fascinantă: natura ca spațiu al contemplației pure (sălbăticia distantă) versus natura domestică, subordonată nevoilor umane. Vizitatorul este invitat să navigheze printre aceste stări, observând cum „peisajul” a încetat de mult să fie doar un gen pictural decorativ, devenind un barometru al crizelor noastre identitare și ecologice.

Activismul ca formă de artă

Un punct focal al evenimentului este extinderea discursului din sălile de muzeu către spațiul public. Prin programul Window Art, fațada muzeului găzduiește proiectul „Salvați Roșia Montană” (2013) semnat de Dan Perjovschi. Colajul digital de pe ferestre nu este doar o rememorare a celei mai ample mișcări civice post-decembriste, ci și o ancoră brutal de sinceră în realitatea politică a protecției mediului. Astfel, natura nu mai este doar „frumosul” din ramele de aur ale secolului XIX, ci subiectul unei lupte de stradă, o entitate vie care cere solidaritate.

Educație și Reflecție

Muzeul de Artă Brașov propune și două evenimente conexe expoziției, astfel sâmbătă, 18 aprilie a fost susținută conferința cu tema „Genealogia reprezentării naturii în arta vizuală din România”, în cadrul căreia curatoarea a analizat schimbările de paradigmă, explicând cum am trecut de la pitorescul melancolic la acțiunea ecologică asumată.
Apoi miercuri, 22 aprilie, ora 17:00, de Ziua Pământului, dr. Vlad Babenco va susține un tur ghidat, oferind o perspectivă interdisciplinară asupra relației om-natură în contextul crizei climatice globale.

Un manifest vizual pentru supraviețuire

„În căutarea naturii” este, în esență, o invitație la conștientizare și chiar la smerenie. Expoziția ne reamintește că nu suntem proprietarii naturii, ci parte integrantă a unui sistem viu. Într-o epocă a transformărilor ecologice profunde, dialogul dintre pensula lui Grigorescu și intervențiile critice ale tinerilor artiști contemporani oferă mai mult decât o lecție de istoria artei; oferă o oglindă în care suntem obligați să privim viitorul planetei.

Valentina Iancu (b. 1985) este scriitoare cu studii de istoria artei şi teoria imaginii. Practica sa este hibridă, bazată pe cercetare, împărţită între activități editoriale, educaționale, curatoriale sau de management și orientată spre solidaritate, activism, artă politică.
Demersul expozițional se înscrie simbolic în contextul marcării Zilei Pământului, celebrată anual pe 22 aprilie, instituită prin declarația ONU din 2009, reafirmând importanța unei relații responsabile cu mediul înconjurător. 

Cosmina Marcela OLTEAN
Date și foto, MAB