Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
EGO SUM
Ego sum
Când eram copil, vorbeam ca un copil,
Aveam opinii ca ale unui copil,
Dar după mulți ani, când m-am făcut bărbat,
De toate ale copilăriei m-am lăsat.
.
Acum sunt cântăreț al vieții cotidiene
Și al celor mai amare destine,
Știu cine sunt, gândurile mi le cunosc,
Banalitățile ușor le deosebesc.
.
Mă bucur de tot ceea ce am primit
Și de tot ceea ce în viață am dobândit,
Apreciez tot ceea ce este frumos
Și am încredere într-un viitor luminos.
.
Când soluțiile s-au epuizat,
La divinitate repede am apelat,
Pentru un sprijin, pentru o îndrumare,
Căci e nevoie de ancore spirituale.
.
Când sunt înconjurat de primejdii, de negură,
Repede mă întorc la biserică,
Admir misterioasa candelă strălucind,
Candela rotundă ca o inimă visând.
.
Pentru greșelile mele nu mi-am pierdut vremea
Să dau vina uneori pe altcineva,
Responsabilitatea vieții mi-a aparținut,
Misiunea pe pământ mi-am îndeplinit.
.
Dar timpul neserios se ascunde în fântâni,
Pașii cu optzeci și șase de ani mi-s mai bătrâni
Vântul obosit îmi spulberă cuvintele,
Secundele vesele trec tot mai repede.
Articole asemănătoare
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania