Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Elena Chiponcă – Trușești- memoria locului în imagini
- În anul 2020, Editura Pim din Iași, scotea de sub tipar, o amplă monografie a localității Trușești, semnată de Elena Chiponcă. Lucrarea era rodul unei îndelungate perioade de documentare și elaborare și prin modul în care a fost concepută, s-a dorit a fi o oglindă a tot ceea ce a însemnat Trușeștii din cele mai îndepărtate timpuri până în zilele noastre. Autoarea a făcut referiri ample la geografia, flora și fauna zonei în care se află Trușeștii, la trecutul istoric al localității, la evenimentele care i-au marcat existența, la instituțiile care au ființat aici de-a lungul timpului, la viața economică, la școală și biserică, la activitatea sportivă, la personalitățile născute aici, nelăsând niciun domeniu nemenționat. Cele 14 capitole ale monografiei sunt ilustrate cu imaginile cele mai sugestive care le reprezină, textul fiind de departe, cel care-i dă consistență
- De curând, la aceeași prestigioasă editură ieșeană a apărut o nouă lucrare semnată de Elena Chiponcă, intitulată ,,Trușești – Memoria locului în imagini”. Noua apariție editorială este un album monografic, care respectă, în cea mai mare parte, structura celui publicat în anul 2020.
- În cele 11 capitole pe care le conține, albumul prezintă Trușeștii, în proporție copleșitoare, prin imagini foto. Fiecare capitol, cuprinde o scurtă prezentare a unui aspect legat de viața localității, urmat de detalierea, în amănunt, prin imagini fotografice, a ceea ce-l reprezintă. Această lucrare, surprinzătoare prin maniera în care a fost concepută, cuprinde câteva sute de fotografii, datând din timpuri diferite, care dau lectorului posibilitatea de a cunoaște parcursul în timp al localității, la fel, sau poate chiar mai ușor decât citind paginile scrise despre aceasta.
- Parcurgând paginile albumului, am trăit aceeași senzație pe care mi-a provocat-o lectura unei cărți inspirată de Primul Război Mondial, apărută în anul 2018, în Editura ,,Martor”, din București. Cartea, intitulată ,,Scrisori de pe front”, al cărei autor este Mirela Florian, este o descriere a evenimentelor în care a fost implicată România în prima conflagrație mondială, având la bază scrisorile trimise celor de acasă, de cei mobilizați pe front: ofițeri, ostași, preoți militari etc.și nu referiri la confruntările militare. Cele relatate în scrisorile cuprinse în volum, dau o imagine reală războiului, care emoționează și care îl fac pe cititor să înțeleagă mai bine și mai profund ce a însemnat acesta, decât descrierea confruntărilor militare și bilanțul lor.
- Am făcut referire la cartea Mirelei Florian, pentru că, în mod fericit, albumul monografic semnat de Elena Chiponcă folosește aceeași manieră de a da substanță temei tratate, în cazul de față lăsând fotografiile să prevaleze textului scris. A fost o idee excepțională de a întocmi lucrarea în această manieră, pentru că eroii cărții – locuitorii Trușeștilor – se regăsesc aici, cu casele , familiile, locurile în care și-au desfășurat activitatea, revăd personalitățile ridicate din rândul lor, instituțiile care le-au stat la dispoziție, conducătorii acestora și aspecte din acivitățile specific fiecăreia, datinile și obiceiurile pe care le-au moștenit, practicat și transmis urmașilor, imaginile trecutului împletindu-se armonios cu cele de astăzi.
- Lucrarea semnată de Elena Chiponcă, cu referire firească, în mod special la Trușești, conține și elemente care dau o notă de importanță în plus localității. O primă remarcă trebuie făcută asupra sergentului Jan Constantinescu, care a murit în anul 1917 la Măgura Cașinului, în locul numit ,,Fata Moartă”, în luptele crâncene cu armata austro- ungară, care încerca să intre în Moldova. Rezistența eroică a ostașilor botoșăneni între care s-a aflat și Jan Constantinescu, a fost descrisă de unul dintre combatanți, scriitorul Ioan Missir, într-una dintre cele mai importante și emoționante cărți dedicate eroismului românesc din Primul Război Mondial, intituată ,,Fata Moartă”. O a doua remarcă îl privește pe compozitorul Constantin Constantinescu, al cărui nume se regăsește într-o remarcabilă lucrare, apărută recent în Editura Muzicală, intitulată ,,Antologia muzicii corale botoșănene”, sub semnnătura profesorului Dragoș Boicu.
- Am convingerea că locuitorii Trușeștilor vor primi cu dragoste și recunoștință această carte, despre a cărei apariție, cu experiență pe care am dobândit-o în anii îndelungați în care am fost muzeograf, pot afirma că este, înainte de toate, expresia dragostei și atașamentului autoarei pentru cei în mijlocul cărora trăiește. Doar asemenea sentimente te pot mobiliza la munca istovitoare, de ani îndelungați, de a aduna materialul ilustrativ, de a-l selecta, a-l atașa cronologic capitolelor pe care le ilustrează și a-l include într-o lucrare coerentă. Nu știu câți autori de monografii au răbdarea să stea de vorbă cu toți locuitorii așezării despre care și-au propus să scrie, să adune de la aceștia fotografii și să noteze în cazul fiecăreia pe cine reprezintă, să facă efortul de a nu lăsa nici un aspect al vieții localității neilustrat, așa cum a făcut-o Elena Chiponcă. Munca de documentare și de întocmire a acestei lucrări, probabil unică în rândul lucrărilor monografice apărute în România, o face pe Elena Chiponcă un nume de referință în acest domeniu și un exemplu de urmat.
- Desigur, comentariile asupra acestei lucrări vor fi făcute, în cunoștință de cauză, de cei care se regăsesc în paginile ei. În ce ne privește, considerăm că autoarea a demonstrat încă odată că este un om stăpân pe ceea ce înseamnă domeniul monografic, muzeul pe care l-a creat la Trușești fiind o concludentă dovadă a acestui fapt, iar cele două lucrări monografice închinate localității consolidând-o. Aprecierile de mai sus, sunt întărite de Cuvântul Înainte, semnat de unul dintre cei mai mari monografiști botoșăneni, preotul-cărturar Ioan Canciuc, fapt care certifică pe deplin calitatea cărții și profesionalismul autoarei.
Articole asemănătoare
- Elena Chiponcă, ”Ionăşenii de azi, de ieri şi de mai demult”- album monografic
- Elena Chiponcă, TRUŞEŞTI – Monografie
- Cartea botoșăneană. „Mihai Eminescu. Cercetări și contribuții la genealogia Poetului”
- Suprapuneri estetice – cămașa românească
- „Această distincție nu-mi aparține; e a satului în care m-am născut.”
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania