Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Florile vaccinului

Primit pentru publicare: 02 Ian. 2021
Autor: Gruia COJOCARU, redactor la Revista Luceafărul
La mulți și luminoși ani!
Gânduri bune! 
Publicat: 03 Ian. 2021
© Gruia Cojocaru, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Florile vaccinului

 Fiece stat al lumii este expresia ființării unor instituții, care, conform zicerii decidenților politici de pretutindeni, trudesc pentru binele obștesc. Individul, privilegiat de ocrotirea entităților statale, nu trebuie decât să lustruiască înțelept traseul marcat de autorități, pentru a se-nfrupta savuros din deliciile binelui. Mai e și aplaudat, dacă-i iute de picior și vine în întâmpinarea dorințelor guvernamentale…

Cu ochii umezi de emoție și admirație am văzut întâii oameni, care, debordând de responsabilitate, s-au vaccinat împotriva covidului. M-am ținut tare, n-aș fi vrut să fiu perceput cu vulnerabilități sentimentale de către prietenii ori rudele, ce-mi căutau privirea ostentativ! Da, voi copia modelul: o să dau fuga la dispensar să mă vaccinez, am și susținerea ministrului meu, din Educație, pe care, recent, l-am uns în parlament, așadar, n-am nicio teamă! Ca să nu mai spun de Cotroceni, unde eu, cetățeanul (uneori doar!) turmentat, am descoperit suporturile și resorturile capabile să-mi livreze robust entuziasm pentru vaccinarea în cauză… Deja înec în valurile subconștientului suspiciunile virusologilor, care, pe la colțuri de mahala, bâiguie sordid că, pentru a fi sigur, vaccinul trebuie testat și răstestat un deceniu și, vezi Doamne, ar fi făcut pe repede ’nainte, că în spate stau interese din strunga cupidității… eiii, că mă iau toți nervii, acu’, la început de 2021…

Le-aș transmite tuturor bolnavilor de suspiciune din lada medicală a virologilor, indiferent de continent: măi, băieți, noi, în România – o țară de poveste (și) prin prisma competenței leaderchip-ului – ne aliniem muncitoresc în turma păstorită de reprezentanții instituțiilor statului! Îndrăzniți să ne spuneți că iluștrii noștri păstori cunosc doar tehnologia producerii brânzeturilor, și nici pe aia suficient de limpede?!? Da’ pe mioara care s-a rătăcit de turmă prin poienile muntoase, cine-o aduce-n stână, ca să n-o mănânce lupul, voi, ori distinșii aleși ai neamului românesc?! V-am închis, nu? (Și vedeți c-am obraz subțire, n-am scos bâta și nici șișu!)  Pezevenchilor, strunirea turmei, cu duhul blândeții ori cu zăbala câinilor ocrotitori, conturează rațiunea de a exista a unui popor, care, de secole, n-a ieșit din logica mioriței!…

Veniți, dar, să luați lecții despre cum se implementează luminos Sănătatea în patria lui Dracula, că pe noi nici moartea nu ne sperie, nu un biet vaccin, care poate (cel mult!) să-ncurce un pic funcționarea celulei. Nu contează, și de-o fi să ne-alegem, mai pe seară, c-o moarte, vom fi eroi, iar Partidul – în nemărginita-i generozitate – nu va uita să livreze-n țintirim sărutul coroanei… cu flori naturale, proaspăt seduse, da’ merg bine și alea artificiale, că țin mai mult timp căldură pământului.