IA ROMÂNEASCĂ
Autor: Monica Gherghel-Răduţlnvitaţie la lectură
- .
- Strămoşii noştri ne-au dat ia,
- Păstrând lumina, bucuria,
- Punând în ea suflet şi pace
- C-un fir de dor trecut prin ace.
- .
- Ia-n fir de timp îşi coase,
- Din in, cânepă, mătase,
- Veşnicia unei naţii,
- Simbol peste generaţii.
- .
- Şi în forma ei de cruce,
- Ia viaţa nostră duce.
- Şi ni-i crucea mai uşoară,
- Când pânza iei ne-nfăşoară.
- .
- Pe umeri largi, pe pieptul lat,
- Întreg e românescul sat,
- Trece ia vremi de zare
- Ce o fac învingătoare.
- .
- Iar bogate broderii
- Sunt înveşnicite-n ii,
- Ce vorbesc de frumuseţe,
- Dându-ne,-n culori, poveţe.
- .
- Pe ie întâmpâni mult dor,
- În buchetul florilor,
- Se păstrează-n ia sfântă
- Viaţa-ntreagă ce cuvântă
- .
- Şi de muncă, sărbătoare,
- Şi de flori, stele şi soare,
- Şi de viaţă, şi de moarte –
- Într-o ie-acestea-s toate.
- .
- Să cinstim cu toţii ia
- Ce păstrază trăinicia
- Vieţii noastre milenare,
- Dintr-un început de zare…
- .
- Căci ia cea românească
- Poate-n timp să ne-ocrotească
- Şi ne-arată că vom fi
- Tot români, cât vom trăi.
- .
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Monica Gherghel-Răduţ
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail
