ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Nicolae Vălăreanu Sârbu
POEM

O tăcere şlefuită pe margini

Las poruncă să nu uiţi învăţăturile mamei,
să-ţi croieşti un drum prin viaţă
care să fie numai al tău
unde timpul se va umple cu fapte.

Nimeni nu-i mai bogat în memorie
decât cel ce pune sîmânţa-n pământ
să-i rodească privirile-n toamnă
galbene pe câmpiile din rai.

Când totul se petrece într-un trup muritor
sufletul ca un strugure atârnat de cer
cade cu o lacrimă sub cearcănul ochiului,
pune sare pe o frunză ruginită.

O tăcere şlefuită pe margini de plăceri
lângă copsele femeii-n amiază
pune-n gându-i dragostea ce-i fură visul,
i se adânceşte prin sângele mov.

O armură luminoasă ca sfârcul unui clopot
scoate sânii din spasme cu miros de flori
şi îngăduie uitarii din şoapte înşelate,
să se piardă fără amprente umbroase.