Vasile FETESCU

POEZIA ÎN DEFINIŢII

Poezia-i cânt de ciocârlie-n
zori,
Este cerul azuriu, fără de nori,
Este suflet curat de crin
imperial,
Este floare de vis
în al liricii paradis,
Este îndrăzneţe idealuri
tinereşti,
Este parfumul tare al gliei
strămoşeşti

LA MARE

Soarele, înfierbântat
şi ostenit,
a coborât
să se bălăcească
împreună cu noi
în apa caldă şi limpede
a mării
Ne-a îmbrăţişat pe toţi
cei ce am venit
pe litoral
să culegem
ultraviolete,
odihnă,
bună-dispoziţie,
amintiri
şi, mai ales,
să ne extaziem
în faţa răsăritului
sublim
atunci când astrul zilei
îşi face apariţia
din nemărginita împărăţie
a lui Neptun.

PATRIA

Iubesc al ei sfânt
pământ,
Statornicit  la răspântii
de vânturi şi de timpuri.
Din el m-am născut,
cu el vieţuiesc,
roadele lui mă hrănesc
şi,
în ţărâna lui doresc
să veşnicesc.
Este România mea
fermecătoare
şi unică sub soare