Romulus UNGUREANU

PRUTUL

Prin a Prutului cărare, lacrimi multe curg agale
Pe obrazul fratelui, pe obrazul neamului
Dor și jale
Curge Prutu-nvolburat și-ntre frați e mângâiat
Câte rele a răbdat, câte rele a spălat
Clipe triste de oftat
Valuri multe a adunat, de postit și de-nchinat
În genunche el a stat și spre cer s-a ridicat
Și o cruce a cărat
Doine-n codri a auzit de la neamul oropsit
Din dorul haiducilor, din jelitul mamelor
Din pământ bătătorit
Dar și PRUTUL s-a roșit de dușmanii ce-au venit
În ape i-a adunat, apele i-au speriat
Apele i-a slobozit
Trece PRUTUL printre frați de decenii separați
De-un mal drept și unu strâmb
Despărțiți și condamnați
Azi s-apleacă pe sub pod, cel cu flori și cu fiori
Și-și adună ai săi fii
Două țări, două surori

Din vol. în pregătire pentru tipar  ȘAPTE NOPȚI DIN ȘAPTE ZILE