Teodor EPURE
RAZA DE SOARE

O rază de soare
c-o lumină orbitoare
umblă
pe vârful
apelor curgătoare,
dar nu le tulbură,
devin tot mai adânci,
mai limpezi,
mai strălucitoare,
ca aerul albastru de munte,
care iute pătrunde
în vârful brazilor
şi apoi începe ,
să cânte,
în zilele ţesute
de iubire,
atingând infinitul
cu aripa-i subţire.
Vară de vară
raza de soare
rotunjeşte
în milioane de oameni
o fărâmă de vis,
o clipă de reverie,
un strop de fericire,
un munte de sănătate.
Razei de soare
mereu îi stau de veghe
râuri de argint
de pe acest pământ,
pădurile de brazi,
cu braţe verzi,
foşnetul din munţi
şi din livezi.
Raza de soare
este o tulpină
de lumină
ce se plimbă
pe faţa rotundă
a planetei
şi nicio adiere de gând,
niciun vânt,
n-o atinge
că se stinge.
Lumea ar pierde
această frumuseţe milenară
atât de dorită,
atât de fragilă,
atât de blândă,
atât de transparentă,
atât de mângâiată.