Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Reproș
|
Am un reproș a-ți face și-ncearcă să-nțelegi,
De el atârnă sensul vieții mele-ntregi –
De m-ai vrăjit, ți-e vina, tu, îngere sublim
Ce îți reverși lumina pe chipul meu calin.
.
Căci păsul ce mă-ncearcă, în suflet, cugetări
Mi-a pus, să-mi descâlcească răspunsul la-ntrebări,
Precum – ce ar fi viața lipsită de amor ?
Ființa mea de tine – femeie ce ador ?
.
Și în adâncul firii convingeri eu nutresc
Găsind motive clare să te învinuiesc
Căci întru-nduioșarea ce port în al meu sân
Aceleiași concluzii statornic îi rămân –
.
De m-ai vrăjit, ți-e vina, tu, îngere sublim
Ce îți reverși lumina pe chipul meu calin,
Și sper reproșu-acesta, auză-l Dumnezeu,
Să-L miște și pe Dânsul cât iubescu-te eu !
.
Articole asemănătoare
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania