S-AU RĂTĂCIT PRINTRE STRĂINI

Orbiți de slava lor deșartă,

Înglobați în datorii și-n muncă,

Pământul sfânt l-au părăsit,

La un trai mai bun au râvnit.

De frații lor dragi s-au despărțit,

Printre străini s-au rătăcit,

Vremuri negre au străbătut,

Frumoși ani ai vieții i-au pierdut.

Acolo, printre străini s-au simțit

Ca niște pomi dezrădăcinați,

Dar cu timpul s-au obișnuit

Și au trăit ușor ca niște frați.

Dorul de țară, mult, i-a durut

Dar fiind tineri-n iubire s-au întâlnit

Și gândul de țarină i-a îndemnat

Să aline necazul ce doare întregul sat.

Rodul iubirii lor nu s-a mai numit Ioan,

Căci purtară, doar, unul străin de neam.

Așa-i viața, o cale, un sens spre griul neant,

Pe care merg toți unul după altul, constant!

Rubrica: EducațieAutor: Teodor Epure

Articole asemănătoare