„Simfonia Verde a Invierii”. Sfințirea verde

A iubi primăvara-i o sfințire,
Un drum spre ceruri, tainic, în rotire.
Renasc ținuturi, ierburi și noi frunze,
Legende scrise-n tainicele pânze.

A iubi primăvara-i o dorință,
A brazdei reavăne, în umilință,
Să guste grâul verde-abia încolțit,
De mâini trudite, aspre, de sfințit.

A iubi primăvara-i o poveste,
Ce curge lin din veacuri mari, celeste.
Strămoșii o cântară-n doine dulci,
Ca un leagăn de vis pentru prunci.