Revista Luceafărul

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025

ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...

Articole scrise de Lorena Bujor

„Simfonia Verde a Invierii”. Renaștere

Primăvara, primăvara a sosit la noi. Gârlele-și încep fanfara și pornesc șuvoi. Pământul se-mpodobește cu mii și mii de flori, O jucăușă rază, soarele trimite pe furiș, în zori. Privim nostalgici cum mugurii de flori plesnesc Și-n via din grădină frunzele iar înverzesc. Codrul se-ndesește și cerbul la râu se-oprește Și primăvara, ziua tainic, își mărește. Oameni și natură...

„Simfonia Verde a Invierii”. Lasă-mi, primăvară !

Lasă-mi, primăvară, florile albe de cais! Îți dau în schimb, doine dragi adunate-n manuscris, Iubirea din curcubeul razelor de soare, Hora din bătătură, în zi de sărbătoare. Lasă-mi, primăvară, firul mic ca de vioară, Vraja ta candidă, cu miros de lăcrămioară ! Îți dau în schimb, o pulbere de cânt înfășurat În crânguri, fremătând de dor, păsări și râu curat. Lasă-mi,...

„Simfonia Verde a Invierii”. Sfințirea verde

A iubi primăvara-i o sfințire, Un drum spre ceruri, tainic, în rotire. Renasc ținuturi, ierburi și noi frunze, Legende scrise-n tainicele pânze. A iubi primăvara-i o dorință, A brazdei reavăne, în umilință, Să guste grâul verde-abia încolțit, De mâini trudite, aspre, de sfințit. A iubi primăvara-i o poveste, Ce curge lin din veacuri mari, celeste. Strămoșii o cântară-n doine...

LUMINĂ ȘI DESTIN ! Destine dăltuite în timp

Destine dăltuite în timp Pășeam sfios pe malul apei line, Când toamna, în aur, ramul și-a gătit, Purtând în ochi lumini de soare pline Și un dor de ducă, tainic, liniștit. Eram copile, flori abia deschise, În „Tudor”, unde visul a început, Iar băncile păreau corăbii prinse În valul vieții, încă necunoscut. Și-n pragul școlii, caldă și duioasă, O voce scânteietoare ne-a...

LUMINĂ ȘI DESTIN ! Părinții de lumină

Părinții de lumină În fiece toamnă pentru noi era nou început, Reușeam întotdeauna ce alții nu au putut. Creșteam vlăstarul cu iubire, pasiune și har Și-l umpleam cu bunătate, învățătură și dar. În fiecare toamnă, noi, părinții de lumină, Semănam cu inima de bucurie-n tulpină, Fără s-alegem câmpia, pe soare, viscol sau ploi, Siguri eram că vor rodi fructe din florile...

Rânduiala dorului

Pune-mi întristarea-n prag, N-am de ea milă, nici drag. Du-o-n loc fără de leac, Să se piardă-n văi, buimac. Agață-ntristarea-n cui, Gura lumii să o-ncui, Să n-ajungă la străin, Nici la cel de neam puțin. Scrie-mi vorba-n bob de grâu, Să n-o prindă niciun râu, Pune doru-n lacrimă, Scapă-l de-a sa patimă. Pune-mi bunătate-n ochi, Să mă spele de deochi, Ia durere și oftat, Că...

Memoria foșnetului

Frunză de codru, verde de pădure, Tu-nveți prin timp dorințele să-ndure, În freamăt blând tu m-ai legănat mereu, Păstrând în tăcere tot ce-a fost mai greu. În anii mei, cu un gust de pruncie, Mi-ai fost un cânt și-o mare bucurie, Pași de horă, în doine fără nume, Și ghid curat prin labirint în lume. Când vârsta dragă-a tinereții sosi, Mi-ai fost un scut viu în tainele...

Fulgi de zăpadă

Fulgi de zăpadă, ninși pe aripi de îngeri, Doruri în lacrimi ascund, în suflet, stingheri Și curg în valuri, în liniști clipocite Vin în puhoi, în șuvoaie răzvrătite. Fulgii de zăpadă, ninși din caier de nori, Ne-aduc belșug, pe aripi de gând călător Și ne veghează prinși pe al vieții hotar, Ca ruga noastră să nu fie în zadar. Fulgii de zăpadă, ninși din flori de gheață Sunt...

În orașul Unirii

“Hora Unirii” dansează-n Piața Unirii, Ieșenii își dau mâna, cu mâna “înfrățirii“, Ca-ntr-un simbol al biruinței și frăției, Imnul răsună pe plaiul României. Dangătul de clopot sfânt de la Putna sună, Moldova și Muntenia oameni adună La Milcov, grăbiți, să-l sece “dintr-o sorbire”, Să-mplinească visul drag “de întregire”. Se sfințește-n mir pământul Principatelor, În...

Îndemn din Copou

Vino, Moș Ioane, degrabă-n Copou, Roată să facem sub teiul cel sfânt, Să ne unim brațele-n horă din nou, Spre Piața Unirii, cu-același cuvânt. Adu, Moș Ioane, flori din câmpia ta, Și ciocârlii pe umeri să ne stea, Să șoptească boierilor din divan Că truda ta hrănește glia, an de an. Spune, Ioane, cum glasul din popor A frânt tăcerea veacurilor grele, Cum sub un cer, de lacrimă...

Elegie în surdină

E primăvară iarăși în grădină, Și muzica se-aude în surdină. Anul acesta voi semăna doar dor, Să plece către tine-n linul zbor. Voi uda, doar cu lacrimi, trandafirii, Să ardă-n flăcări roșii, ca martirii, Să-ți liniștească sufletul împăcat, De-o rază de lumină, blând, sărutat. Îți dăruiesc un proaspăt fir de bujor, Să urce tainic pe-un senin de nor, La tine-n culori...

Zodia Buneivestiri

În satul meu, numit Sinești, Prag de tărâmuri ostășești, M-am născut sub blând sărut, Din Bunavestire crescut. Din fir alb, rupt dintr-o lună, Mi-au gândit tainic cunună, Din dâra mândrului Soare, Mi-au țesut mândre ștergare. M-am născut tainic, în casă, Din mamă simplă, frumoasă, Ce-a spintecat un fir de râu Să-mi lege viața de-un brâu. M-a-nfășat în fir de lână Să...

Luceafărul în clasă

În clasa noastră vine acum EL, obosit și de pe drum, Cu fruntea grea și ochii mari Să-i vadă pe ai mei școlari. “Iubiți copii, acest meleag Vă este leagăn, vă e prag. Trecutul susură-n izvor Și codrul e nemuritor. Priviți cum lacul liniștit, În visul mării s-a oprit, Iar marea, mamă-n răsărit, În larg de ape a privit. Când noaptea cerne liniștiri, Și stelele sunt amintiri, Să...

Bunica

Bunica Catinca a fost măritată De rude, cu forța, fără-a fi-ntrebată. Orfană de mică, rămasă singură, N-avea cui să-i spună câtă trudă-ndură. I-au ales un soț copt, vrednic gospodar, Ce sfințea pământul ca un bun plugar, Câmpul roditor nu l-a lăsat să moară, Moștenit de la strămoșii ce-au clădit o țară. Când fete de seama ei în colb se jucau, La hore, la clăci, voioase...

Lumina cuvântului – Prinos Părintelui Iustin

În ceas de taină-adâncă, sub ceruri de argint, Mi-ați spus: „Ai condei, scrie!”, cu glasul cel blând, sfânt. Iar eu, pierdută-n lume, cu suflet ne-nțeles, Căutam printre umbre al vieții înțeles. Treceau ani mulți în zbucium, sub stele ce piereau, Iar umbrele, de gheață, în noapte înghețau. Nu regăseam puterea, nici calea spre cuvânt, Eram doar o suflare, un om pe-acest pământ. Priveam...

Dialog sub Tei

“Trecut-au anii”, dar chemări Se simt în liniști și-n ecou, ”Ochiul de pădure” și zări Îmi cheamă sufletul din nou. Creator de cuvinte sfinte, ”De ce în al meu suflet”plânge O notă-n povești cuminte Pe care timpul nu o frânge? “Povestea teiului” din Iași ”Flori în șezătoare” spun, Când “zăpadă norii cern” pași Și “stele auroase” pun. “Floare...

Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6