Boris MARIAN

Strada Pacificul

Era cu toate acestea una din cele  zile
Când nu ne-nțelegeam defel cu nea Vasile,
Aidoma găinilor  când se apropie ploaia,
Existențiala spaimă  ne învrăjbea potaia,
Noi am roșit,  de parcă aveam opt, nouă ani,
Iar vizavi ursoaica dansa pe gologani,
Din crâșmă iese  greu și  cu  o falcă  ruptă
Sergentul ce  primise o tresă după luptă,
Iar în vecini, pe-o ladă oftează o pereche,
Ea se ferește parcă, mușcată de ureche,
Plutim cu toți , oceanul îl văd cum se întinde,
Pe Iona cum se plimbă în Leviathan, în vintre,
și se gândește Iona, la ce s-o fi gândit?
Ce-i soarta, ce e viața în burta unui kit?
BMM