Dorina RODU

Talazul dintre lumi

Pentru-o clipă s-aruncăm ancora timpului
Dezlipindu-ne de crucea grea a destinului,
Printre-ale vieții voluptoase valuri,
Cutreiera-vom printre-ale Universului maluri.

Flori de lotus grațioase
Ne vor întâmpina grandioase
La granița dintre lumi,
Ce se-ntinde într-ale orizontului culmi.

Porțile universului enigmatic,
Mă pândesc din visu-mi dogmatic,
Adânc înrădăcinate-n nimbul ancestral
Cu flori din cosmosul astral.

Măsura-vom împreună sfioși,
Gusta-vom din elixirul zeilor zeloși,
Pas cu pas, enigmatica eternitate,
Privi-vom a luminii și-a-nopții divinitate…

Apoi, trezine-vom sub arborele vieții,
Sorbind luna-n orele dimineții
Crezând c-am avut același vis,
Mirați c-am rătăcit pe-aleile din abis…

A fost vis… a fost real?
Fracții de timp  sub tărâmul boreal?
Între agonie și extaz,
Vom fi purtați de feericul talaz.