“Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată” (C.B.)

Celebrăm din nou Ziua Brâncuși (19 februarie), o zi dedicată vieții și creației celui ce a fost părintele sculpturii moderne, a celui ce a marcat apoi evoluția multor artiști. Totodată, anul acesta se împlinesc 85 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, în intervalul 1937-1938.

,,Aș vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri și grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar juca peste pietre și monumente născute din pământ, nimeni să nu știe ce sunt și cine le-a făcut, dar toată lumea să simtă necesitatea și prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul naturii”, spunea sculptorul.

Institutul Național al Patrimoniului (INP) despre Ansamblul Monumental “Calea Eroilor” din Târgu Jiu

Dosarul întocmit pentru includerea Ansamblului de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO se află în discuții și analiză de mai mulți ani, încă în așteptare. INP explică de ce acesta trebuie inclus în lista patrimoniului mondial. “Ce sărbătorim de ziua lui Brâncuși? Acest spirit Brâncuși și înțelesurile din operele pe care artistul le-a lăsat lumii. Suntem norocoși, bunăoară, să ne putem reîntâlni cu Brâncuși în singurul său proiect de artă monumentală de for public – Ansamblul Calea Eroilor de la Târgu Jiu, dedicat jertfei soldaților, jandarmilor, cercetașilor și civililor din Târgu Jiu, care au murit eroic apărând orașul, în bătălia de la podul Jiului din 14 octombrie 1916.

Răspunsul lui Brâncuși la tema globală a comemorării victimelor Primului Război Mondial și omagiul său pentru gorjenii dintre care s-a ridicat este o capodoperă creativă a modernismului, o reflectare artistică excepțională a acestui eveniment marcat de uriașe pierderi de vieți omenești în întreaga lume. Odată cu Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu, Brâncuși nu e doar un sculptor și un artist conceptual de geniu, ci și un urbanist, un dramaturg al memoriei întrupate în spațiul public.

Limbajul estetic modernist esențializat este demonstrat prin forma, materialele și inovațiile tehnice ale Ansamblului dar și prin poziționarea sa atent studiată în spațiul urban deschis. Lucrarea reprezintă punctul de cotitură dintre tradiția monumentelor memoriale figurative și monumentele moderne abstracte. Din acest motiv și din multe altele, pe care vă invităm să le descoperiți pe pagina https://brancusi.world, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu este un monument de relevanță mondială”.

Noul sezon ArtSafari București, expoziția “10 urmași ai lui Brâncuși”

ArtSafari revine și prezintă „10 urmași ai lui Brâncuși”, prima expoziție temporară a sezonului, care marchează ziua Națională Constantin Brâncuşi, vizitabilă din 16 februarie până pe 5 martie. Expoziția, curatoriată de Ioana Spiridon, prezentă moștenirea pe care a lăsat-o marele artist prin cei ce au rezonat cu viziunea sa, artiștii George Apostu, Florica Ioan, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Gheorghe Iliescu Călinești, Ion Vlasiu, Géza Vida, Paul Neagu, Irina Codreanu, Ingo Glass.

“Harta Brâncuși”

Un alt proiect demn de amintit și aflat în dezvoltare, inițiat de comunitatea La blouse roumaine, este Harta Brâncuși, care prezintă 46 de muzee, galerii și spații publice din lume ce găzduiesc opere brâncușiene, 46 de locuri din întreaga lume unde sunt expuse sculpturi, desene și fotografii ale marelui artist. 

“Vă invităm să mergeți și să le admirați, oriunde s-ar afla. Este cel mai potrivit mod de a-l cunoaște pe Brâncuși. Harta poate fi editată, corectată și îmbunătățită. Ne va servi ca bază pentru o aplicație cu opera brâncușiană, unde vom descoperi în timp real “esența lucrurilor”, transmiteau inițiatorii proiectului, care mai informau că proiectul acceptă contribuții din  partea publicului. Detalii se găsesc pe site, acolo unde putem vizualiza și harta – https://lablouseroumaine.io/harta-brancusi/?fbclid=IwAR3ytzb2fVKxrhpkkVXMvztSw029_6SqOEIvVXcpHi1z3o4BeC_dVLWahgU.

Sorana Georgescu-Gorjan, în cartea “Așa grăit-a Brâncuși”, ne amintește că “orice s-ar zice, orice s-ar face, opera lui Brâncuși rămâne pentru timpurile viitoare singurul pivot solid. Opera lui Brâncuși nu este o expresie locală, ea este esența celei mai înalte expresii a purității universale și va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece.”

Cosmina Marcela OLTEAN
Foto1 – INP, foto2-3 – Centre Pompidou, Paris