Dintotdeauna Biblia, sau Sfânta Scriptura, a fost considerată în lumea crestina drept cartea cartilor sau  cea dintai dintre toate cartile scrise. Generatii întregi de oameni luminati la minte si la suflet au incercat sa transmita mesajul scripturistic lumii intregi prin diferite canale de comunicare, fiecare fiind specific unei epoci anume, dar si in paradigme interpretative diferite, cum ar fi cea teologica, literara, artistica sau filosofica.
Pe de alta parte, Biblia a reprezentat un adevarat instrument de lucru inclusiv pentru cei contrariati de mesajul ei, pe care il percepeau drept „morala a sclavilor”, daca ar fi sa luam in considerare cugetarile lui Friedrich Nietzsche. Nu in ultimul rand, si cercetarile stiintei moderne au fost serios puse la incercare, acestea din urma incercand sa reliefeze pretinsa realitate sau pretinsa fictiune ce sta la baza Scripturii, prin studirea amanuntita a catorva documente pretioase, precum cele de la Marea Moarta. Ceea ce se poate spune totusi cu siguranta este ca daca stiinta nu a fost pregatita sa accepte veridicitatea biblica, nu a reusit nici sa demonstreze ca Scriptura este doar o minciuna frumoasa, in ciuda catorva eforturi asidue care s-au facut in acest sens.
Ramane, asadar, o singura intrebare: in ce masura Evanghelia este sau poate fi un adevar public? Cu alte cuvinte, cum ar trebui citita, studiata si inteleasa Biblia in zilele noastre, avand in vederea dimensiunea pragmatica a societatii contemporane si exigentele noii tipologii umane ca entitate socio-psihica activa?
Se poate raspunde la aceasta intrebare prin aducerea in evidenta a actualitatii permanente a Scripturii pentru a se creea puntea de legatura intre pragmatismul social contemporan si parabolele evanghelice, intrucat acestea din urma sunt axate mai cu seama asupra tipologiilor si mentalitatilor sociala supuse intotdeauna proceselor de transformare. Nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere si faptul ca Dumnezeu însusi constituie o realitate sociala, existenta Sa fiind o tematica provocatoare pentru paleta cunoasterii universale, indiferent de aria de abordare intelectuala.