În mediul educațional actual, unde școlile încearcă să crească nivelul de obținere a performanțelor elevilor cu un buget în scădere, bunăstarea profesorilor e trecută cu vederea. Din perspectiva organizațională, pentru angajat, bunăstarea este un factor important în calitate, performanță și productivitate. Bunăstarea este puternic legată de stresul la locul de muncă, un jucător-cheie în obținerea unui climat adecvat desfășurării activităților. Personalul demotivat este nu se bucură de slujbele lor și, în cele din urmă, își doresc să plece în altă școală, rupând lanțul continuității.

Sectorul educației se confruntă în prezent cu criza de recrutare și reținere a profesorilor tineri pe o perioadă mai lungă de timp. Mulți profesori se simt suprasolicitați, subapreciați și stresați. Echilibrul dintre viața profesională și viața personală a profesorilor este inexistent, relațiile din afara muncii suferă, iar implicit pasiunea pentru profesie scade.

Prin urmare, nu a fost niciodată mai important să ne concentrăm și să asigurăm bunăstarea personalului didactic. Dacă reușim acest lucru, profesorul va sta mai mult timp într-o școală,  va avea mai puține concedii de boală și vom reduce costurile, neplătind ore suplimentare pentru suplinirea celor aflați în această situație. Cercetările au arătat că starea de bine, de fericire a profesorului are efect asupra elevilor. Un profesor cu satisfacție ridicată la locul de muncă, moral pozitiv și sănătos, ar trebui să predea lecții atractive, iar elevii să fie mai  creativi, și eficienți, să se descurce mai bine la examene.

De ce contează bunăstarea profesorilor?

Un profesor cu sănătate și bunăstare scăzută, care are un nivel ridicat de stres, nu va face performanță pe măsura posibilităților lui.

Acest lucru ar putea fi rezultatul diferiților factori. De exemplu, un profesor cu sănătate și bunăstare scăzută poate fi lipsit energia necesară pentru a oferi o lecție care îi împinge efectiv pe copii să reușească. Unui profesor bolnav la locul de muncă îi poate fi mai dificil să gestioneze un comportament slab al elevilor, ceea ce duce la un nivel superior de perturbare pentru restul clasei. În plus, un profesor care se luptă să facă față stresului este foarte probabil să lipsească de la serviciu.

Profesorii sunt unul dintre numeroșii factori care pot fi asociați cu atingerea competențelor educaționale și formarea pentru viață a unui elev. Alți factorii sunt situația familială a elevului și școala în ansamblu, colegii și clasele din care aceștia fac parte.

Cercetările au arătat că a avea un profesor bun, sănătos,  are o mare influență în ceea ce privește rezultatele la examene a elevilor săi. Prin urmare, ar părea probabil că dacă ar rezulta niveluri mai ridicate de sănătate și bunăstare a cadrelor didactice s-ar îmbunătăți rezultatele educaționale ale elevilor. Cercetările anterioare au identificat șase aspecte ale muncii care, dacă ar fi gestionate prost, ar putea crea stres în la locul de muncă:

• Cererea – cum ar fi volumul de lucru și mediul de lucru
• Controlul – influența proprie a unei persoane asupra modului în care slujba este îndeplinită
• Suportul – de la colegi, director, părinți
• Relații – pentru a reduce conflictul și pentru a face față comportament inacceptabil
• Rolul – înțelegerea conținutului (fișei) postului și așteptările avute de director
• Schimbarea – cum este gestionată schimbarea în organizare

Este probabil ca atitudinea angajatorului/directorului față de sănătatea la locul de muncă depind de cultura organizației și motivarea profesorilor. Dovezile au arătat că munca de calitate este bună pentru sănătatea fizică și mentală, rezultând o mai bună stimă de sine și o calitate a vieții.

Principalii factori care influențează buna calitate a muncii sunt:

• Liderii care sprijină angajații și îi încadrează corect în structura organizațională
• Directorul care respectă, dezvoltă și recompensează personalul
• Consilierul școlar care apreciază vocea profesorilor și ascultă opiniile lor
• Preocupări și relații bazate pe încredere și valori comune
• Măsurarea bunăstării personalului

Este indicat să măsurați bunăstarea personalului semestrial sau/și anual prin chestionare de satisfacție. Un chestionar de satisfacție include un raport de diagnostic și analiză detaliată a răspunsurilor profesorilor. Putem realiza propriul sondaj cu condiția ca personalul să răspundă anonim și fără teama de represalii la întrebări. Putem așeza în sala profesorală  o casetă de sugestii astfel încât profesorii să poată oferi feedback pe tot parcursul anului.

Explicați personalului scopul sondajului și căutați sprijinul lor pentru acest proces. Explicați că doriți ca aceste schimbări să se producă în funcție de ce rezultatele arată. Gândiți-vă să includeți întrebări precum cele de mai jos și cereți personalului să măsoare pe o scară de 1-5 (acolo unde este cazul), cât de fericit este. Folosind o scală vei fi ajutat la realizarea rezultatelor cuantificabile:
• Vă simțiți stresat la locul de muncă?
• Vă simțiți susținut în mod adecvat la locul de muncă?
• Vă simțiți echipat să vă gestionați volumul de muncă?
• Unde/ către cine vă adresați dacă există ceva greșit?
• V-ar plăcea existența unui program de  consiliere?
• Ce vă place la locul de muncă?
• Ce nu vă place?

Rezultatele sondajului ar trebui să fie împărtășite cu personalul și echipa managerială.  Profesorii trebuie să fie consultați cu privire la constatări și să li se ofere șansa de a sugera  îmbunătățiri ale culturii și mediului școlar. Dacă volumul de lucru a fost evidențiat ca o problemă, luați în considerare:
• Reeșalonarea activităților, cum ar fi scrierea de rapoarte la ore care nu sunt deja ocupate
• Limitarea întâlnirilor după școală
• Permiteți personalului să ia o pauză reală la prânz
• Nu se așteaptă un răspuns imediat la e-mailuri și o interdicție de a trimite e-mailuri/telefoane  în weekend-uri

Angajamentul luat în considerare și consultarea cu privire la impactul volumului de muncă vor fi luate înainte de un nou an școlar.
____

Bibliografie
1. Kinman G. Bunăstarea profesorului: cum să se pregătească mintal pentru un nou an școlar. Gardianul, 2014.
2. Relaţii dintre ardere profesională şi satisfacţie în muncă. www.scribd.com/…/Relaţii-dintre-ardere-profesională- (vizitat 21.01.21).
3. Starea de bine a profesorilor în școli – Finnish Teacher Training Centre.
teachertraining.ro/…/starea-de-bine-a-profesorilor-de-bine-a-…
4. www.nippon.com/ru /features/ h00334/ (vizitat 26.01.19)
5. Teacher wellbeing and its impact on student learning. Research at UWA.
www.research.uwa.edu.au/__…/teacher-wellbeing-and-stude. PDF (vizitat 25.01.21).