în țară, lacrimi de jale

nebunul se crede rege

la biserica din deal
la mânăstire
și pe șesul cu mioare
în țară

lacrimi de jale

în biserica din vale
sub praf se răscolesc bătrânele icoane
altarul nu mai suportă molia și caria
pridvorul își cere dezrobirea pe vecie
lemnul stejarului din dumbravă
se vrea în clopotniță
să fie
o toacă a dezrobirii

la biserica din deal
clopotul cel mare se răsucește în bătaie
în clopotniță
izbăvirea fierbe a răzbunare
cu scânteie
din șarja oțelului din limba de foc
lavă picură peste coasă
ascuțindu-i vârful împușcat
lavă curge peste sapă
netezindu-i fața de gloanțe ciuruită

la mânăstire
în codrul secular se aud ritmuri de toacă
cu mâinile plăpânde și curate
măicuțele își storc lacrimile peste lăcașurile
furate de balauri

păgâni adunați în troacă
troaca porcilor din codri de aramă

aici
în mocnire se așteaptă toaca dimineții
cu suflul proaspăt pentru dreptate
pentru a zdrobi fudulul feudei
venit peste noapte

pe șesul cu mioare
tălăncile suspină
ciobanul împărat se crede

în țară e jale
imbolduri nepotolite ard încet memoria
eroilor jertfiți
li-i somnul pângărit

în țară e jele
nebunul se crede rege