În De neamul Moldovenilor, Miron Costin spunea „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă decât cetitul cărților…” Adevărul cuprins în îndemnul lui Miron Costin este susținut de numeroase studii, potrivit cărora cititul cărților îți stimulează creierul, susține memoria, crește capacitatea de focalizare și direcționare a atenției, duce la dezvoltarea creativității și imaginației, îmbogățește vocabularul și capacitatea de exprimare, reduce stresul etc. Dar oare un copil poate să înțeleagă singur importanța acestor beneficii?
Mai mult, în ultimul timp cititul unei cărți nu mai este ceva dorit, este „înlocuit” de diverse gadgeturi precum smartphone-urile, tabletele, chiar TV-ul. Copiii, citesc cu „plăcere” doar instrucțiunilor jocurilor electronice, dacă nu „se prind din mers”, ori cum pot accede diverse aplicații care le permit să vizioneze/ să creeze „instantaneu” videoclipuri în care, de multe ori chiar ei sunt personajele principale, astfel că riscurile acestor gadgeturi „intră” în amnezie.
Se pune întrebarea: Oare cum am putea reorienta această generație de copii, numită tot mai des „nativi digitali”, să citească?
Probabil, nu există/ nu va exista o „rețetă”. Cred că punctul de plecare este să ne cunoaștem foarte bine colectivele de elevi, sferele lor de interes. Și în concordanță cu aceste sfere, să aplicăm, diverse metode inovative, sau, de ce nu, tradiționale astfel încât copiii nu doar să „citească” cuvintele, ci și să le înțeleagă, aspect ce îi va apropia pe copii de lectură, îi va ajuta în a-și dezvolta abilitatea de a citi.
De exemplu, un club de lectură, în care promovarea cititului sub forma unor activități relaxante și distractive, în care lecturile pot fi alese nu doar în funcție de dezvoltarea lor cognitivă, ci și în concordanță cu interesele lor, le dezvoltă copiilor treptat, pasiunea pentru lectură. Am început cu povestiri scurte, însoțite de imagini sugestive, vesele, viu colorate. Acestea au fost cadrul perfect pentru diverse exerciții de exprimare care au contribuit la creșterea fluenței. „Fluența în lectură poate fi definită ca abilitatea de a citi textul cu ușurință, rapid și expresiv, fără a face mult efort și cu puțină dificultate în a înțelege semnificația textului.” Și dacă copilul se va simți confortabil când va citi, el va fi incitat în a descoperi singur „tâlcul” altor povești. Și cu bucurie pot să spun că, în discuțiile dintre copii, am auzit și expresii de genul „Ce i-a păcălit șoricelul pe toți!”, „Ce deștept a fost!”, „Ce animal fioros a inventat!” (Grufalo, Julia Donaldson, Axel Scheffler) nu doar „Tu la ce nivel ai ajuns”, Nu mai reușesc să trec de ..”.
Povestirile sub formă de benzi desenate au fost un alt aliat în dezvoltarea pasiunii pentru citire. Personajele Oliver, Jorge, Mya, Octavian din volumele Poptropica de Mitch Krapta au devenit „colegi de pauză”. Aventurile lor au fost prilej de aprinse dezbateri, analize, comentarii pro și contra pe diverse aspecte, generare de diverse soluții contribuind cu succes la dezvoltarea abilităților de comunicare.
Dacă clubul de lectură, fiind o activitate extracurriculară, care are foarte multe beneficii, are o limită de timp, este necesar găsirea unor soluții și pentru cultivarea cititului de plăcere și în cadrul orelor curriculare. „Picurarea” orelor (și nu doar de română) cu diverse jocuri ne va ajuta să ne atingem scopul. Scrierea sarcinilor/itemilor sub diverse forme (ca de exemplu realizarea unor mini cărticele tematice, a unor postere, etc.), nu doar pe caiet, vor activiza orele.
Asocierea „cititului” cu device-uri precum tableta, smartphone-ul pentru a rezolva sarcini prin intermediul unor aplicații precum Wordwall, LearningApps reprezintă o altă modalitate prin care-i vom ajuta pe copii să-i dezvolte abilitățile de citire, să facă din citit o experiență pozitivă.
În loc de încheiere, să reflectăm: „Gândește înainte să vorbești, citește înainte să gândești.“ (Fran Lebowitz)