Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Speranță
- Erai distinsă și cu șarm și nici prin minte nu-mi trecu
- În cale când având să-mi ieși mă cuceriși frumoaso, tu,
- Cu ochii tăi fermecători ce deslușind un suflet cald
- Ei revărsară-ntru ai mei o strălucire de smarald.
- .
- Și-mi amintesc de ziua când cu-n trandafir te ispitii,
- Când ca un fapt neprevăzut tu mie mi te dărui.
- Nici nu-ndrăzneam a crede că la rândul tău aveai și tu
- Te-ndrăgosti așa ușor, cum s-a-ntâmplat, dar uite… nu.
- .
- Și astfel că al tău destin cu cel de-al meu el se uni —
- Un lucru înadins gândit și visul tu mi-l împlini.
- Și cât de mult cu gând smerit lui Dumnezeu I-am mulțumit
- De ceasul când în cale-mi tu avut-ai să îmi fi ieșit !
- .
- Și vremea trece de atunci și mă străbate un fior
- Când la ureche îți șoptesc că fară tine am să mor.
- Că de atunci și până azi cum mult nu a trecut deși
- Cât eu pe tine te iubesc — eu cred că știi… eu cred că știi…
- .
- Iar că de trece orișicum până sfârși-vom în pământ
- Cu legea sacră de-a iubi — c-amoru-n sine este sfânt —
- Dintru acum înspre atunci când în etern noi vom păși
- În înger de te-ai preschimba — cât mi-aș dori… cât mi-aș dori…
Articole asemănătoare
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania