Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 18 → 2026
ANA ARDELEANU: – ”Poetul trebuie să caute cititorul, iar cititorul trebuie să caute poetul cu adevărat înzestrat”
IOAN VASIU: – În care publicație ați debutat, ca scriitor ?
ANA ARDELEANU: – Fiind născută în județul Alba, satul Vulcan, comuna Ciuruleasa, era firesc ca oamenii de cultură de aici să-mi vină în întâmpinare. Am trimis poezii abia înființatului ziar „Unirea”, când nici nu împlinisem vârsta de 17 ani. Poeziile mi-au fost întâmpinate cu bucurie de redactorii de atunci ai ziarului, Ion Sângereanu, Nicolae Drăgan, Augustin Jula, apoi publicate. Această frumoasă aventură a început în anul 1969. Debutul adevărat l-am avut în anul 1972, în revista „Luceafărul”, când am fost invitată să citesc în cenaclul revistei; ședința de cenaclu era condusă de scriitorul Constantin Țoiu. Am avut bucuria de a citi în fața unor scriitori de seamă, printre care Vasile Igna, Nicolae Velea, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Valeriu Cristea, Vasile Văduva, Dan Cristea etc. Am primit aprecieri și am fost, desigur, publicată. Acel moment special mi-a rămas întipărit în minte pentru totdeauna. M-am bucurat de susținerea și recunoașterea poetului Geo Dumitrescu, care mi-a publicat versurile în cadrul rubricii „Poșta redacției” din „România literară”, validându-mi astfel începuturile.
ANA ARDELEANU: – Fiind născută în județul Alba, satul Vulcan, comuna Ciuruleasa, era firesc ca oamenii de cultură de aici să-mi vină în întâmpinare. Am trimis poezii abia înființatului ziar „Unirea”, când nici nu împlinisem vârsta de 17 ani. Poeziile mi-au fost întâmpinate cu bucurie de redactorii de atunci ai ziarului, Ion Sângereanu, Nicolae Drăgan, Augustin Jula, apoi publicate. Această frumoasă aventură a început în anul 1969. Debutul adevărat l-am avut în anul 1972, în revista „Luceafărul”, când am fost invitată să citesc în cenaclul revistei; ședința de cenaclu era condusă de scriitorul Constantin Țoiu. Am avut bucuria de a citi în fața unor scriitori de seamă, printre care Vasile Igna, Nicolae Velea, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Valeriu Cristea, Vasile Văduva, Dan Cristea etc. Am primit aprecieri și am fost, desigur, publicată. Acel moment special mi-a rămas întipărit în minte pentru totdeauna. M-am bucurat de susținerea și recunoașterea poetului Geo Dumitrescu, care mi-a publicat versurile în cadrul rubricii „Poșta redacției” din „România literară”, validându-mi astfel începuturile. I.V.: – Enumerați titlurile volumelor de versuri pe care ați reușit să le tipăriți până în prezent ?
A.A.: –După o lungă ucenicie, cu poezii publicate prin revistele literare, am debutat editorial în anul 1998 cu volumul de poezii „Noris”, urmat de „Poemele Evei” (2000), „Vinovată de utopie” (2001), „Loc pentru arderi” (2002), „Cartea vârstei” (2003), „Fără aplauze” (2004), „Arzând pustiu-n pipa depărtării” (2006), „Coletul cu îngeri” (2008), „Eternitatea fără chip” (2010), „Tăcerea magnoliei” (2012), „Poemele de seară” (2014), „Granițele încumetării” (2015), „Însemnări din tura de noapte” (2016), „Garderoba de șoapte” (2018), „Eu și celălalt eu” (2018), „Realități interzise” (2020), „Rocile” (2020), „Un corp de iluzii” (2021), „Timpul meu interior” (2023), „Muza mofturoasă” (2025), „Mai multă cerneală” (2026). Cărți și poezii pentru copii: „Poezii pentru copii” (2000), „Grădinița de vis” (2005), „În țara lui Bobuleț” (2016), „Poezii pentru cei mici” (2017), „Întâmplări cu Amelin” (2018), „Mofturică” (2019), „Nicherim, salvatorul nopții” (2023). Proză: „Noaptea vărarilor” (2023).
Pentru cărțile publicate am primit drept recunoaștere, importante premii literare.
A.A.: –După o lungă ucenicie, cu poezii publicate prin revistele literare, am debutat editorial în anul 1998 cu volumul de poezii „Noris”, urmat de „Poemele Evei” (2000), „Vinovată de utopie” (2001), „Loc pentru arderi” (2002), „Cartea vârstei” (2003), „Fără aplauze” (2004), „Arzând pustiu-n pipa depărtării” (2006), „Coletul cu îngeri” (2008), „Eternitatea fără chip” (2010), „Tăcerea magnoliei” (2012), „Poemele de seară” (2014), „Granițele încumetării” (2015), „Însemnări din tura de noapte” (2016), „Garderoba de șoapte” (2018), „Eu și celălalt eu” (2018), „Realități interzise” (2020), „Rocile” (2020), „Un corp de iluzii” (2021), „Timpul meu interior” (2023), „Muza mofturoasă” (2025), „Mai multă cerneală” (2026). Cărți și poezii pentru copii: „Poezii pentru copii” (2000), „Grădinița de vis” (2005), „În țara lui Bobuleț” (2016), „Poezii pentru cei mici” (2017), „Întâmplări cu Amelin” (2018), „Mofturică” (2019), „Nicherim, salvatorul nopții” (2023). Proză: „Noaptea vărarilor” (2023).
Pentru cărțile publicate am primit drept recunoaștere, importante premii literare.
I.V.: – Care scriitori și critici literari au făcut referiri la scrierile dumneavoastră, în decursul anilor ?
A.A. – Am avut bucuria și onoarea să scrie despre mine mulți scriitori și critici, în importante reviste literare. Am plăcerea să-i amintesc mai jos:
Nicolae Motoc – Revista „Tomis”, 1998; Adrian Alui Gheorghe – „Convorbiri literare”, ianuarie 2002; Ion Roşioru – Revista „Luceafărul”, 7 iunie 2006; Dumitru Mureşan – Revista „Tomis”, iunie 1995; Nicolae Rotund – Revista „Ex Ponto”, decembrie 2006; Virgil Panait – Revista „Oglinda Literară”, octombrie 2002; Constantin Ţoiu – Revista „Luceafărul”, 1972; Ion Gheorghe – Revista „Luceafărul”, 1982; Nicolae Dan Fruntelată – Revista „Examene”, 2001; Maria Irod – „Luceafărul”, 2003; Artur Porumboiu – ziarele „Cuget liber”, „Jurnalul de Constanţa”; Horia Gârbea – „Luceafărul”, 2008, 2020, 2025; Virgil Panait – „Oglinda literară”, 2003; Augustin Doman – Revista „Argeş”, iulie 2015; George Coandă – Revista „Singur”; Mircea Lungu – Ziarul „Timpul”, 2015; Iulian Chivu – Revista „Discobolul”, 2018; Iulian Cătălui – revista „Banchetul”, 2018; Ladislau Daradici – Revista „Sintagme literare”, 2019; Ion Roşioru – Revista „Ex Ponto”, 2019; Titus Vîjeu – Revista „Sud”; Monica Grosu – Revista „Banchetul”, 2019; Diana Dobriţa Bîlea – Revista „Poezia”, 2020 și „Discobolul”, 2026; Alexandru Sfârlea – Revista „Tribuna”, 2020; Raluca Faraon – Revista „Neuma”, 2021; Ottilia Ardeleanu – Revista „Discobolul”, 2021, „Neuma”, 2025; Raluca Hăşmăşan – „Nord literar”, 2021; Daniel Marian – Revista „Acolada”, 2021; Evelyne Croitoru – „Neuma”, 2022; Nicoleta Milea – „Neuma”, 2023; Mircea Stâncel – „Discobolul”, 2024; Gela Enea – „Poesis”, 2024.
A.A. – Am avut bucuria și onoarea să scrie despre mine mulți scriitori și critici, în importante reviste literare. Am plăcerea să-i amintesc mai jos:
Nicolae Motoc – Revista „Tomis”, 1998; Adrian Alui Gheorghe – „Convorbiri literare”, ianuarie 2002; Ion Roşioru – Revista „Luceafărul”, 7 iunie 2006; Dumitru Mureşan – Revista „Tomis”, iunie 1995; Nicolae Rotund – Revista „Ex Ponto”, decembrie 2006; Virgil Panait – Revista „Oglinda Literară”, octombrie 2002; Constantin Ţoiu – Revista „Luceafărul”, 1972; Ion Gheorghe – Revista „Luceafărul”, 1982; Nicolae Dan Fruntelată – Revista „Examene”, 2001; Maria Irod – „Luceafărul”, 2003; Artur Porumboiu – ziarele „Cuget liber”, „Jurnalul de Constanţa”; Horia Gârbea – „Luceafărul”, 2008, 2020, 2025; Virgil Panait – „Oglinda literară”, 2003; Augustin Doman – Revista „Argeş”, iulie 2015; George Coandă – Revista „Singur”; Mircea Lungu – Ziarul „Timpul”, 2015; Iulian Chivu – Revista „Discobolul”, 2018; Iulian Cătălui – revista „Banchetul”, 2018; Ladislau Daradici – Revista „Sintagme literare”, 2019; Ion Roşioru – Revista „Ex Ponto”, 2019; Titus Vîjeu – Revista „Sud”; Monica Grosu – Revista „Banchetul”, 2019; Diana Dobriţa Bîlea – Revista „Poezia”, 2020 și „Discobolul”, 2026; Alexandru Sfârlea – Revista „Tribuna”, 2020; Raluca Faraon – Revista „Neuma”, 2021; Ottilia Ardeleanu – Revista „Discobolul”, 2021, „Neuma”, 2025; Raluca Hăşmăşan – „Nord literar”, 2021; Daniel Marian – Revista „Acolada”, 2021; Evelyne Croitoru – „Neuma”, 2022; Nicoleta Milea – „Neuma”, 2023; Mircea Stâncel – „Discobolul”, 2024; Gela Enea – „Poesis”, 2024.
I.V.: – După părerea dumneavoastră, se mai cumpără volume de versuri în prezent ?
A.A.: – Da, se mai cumpără, însă nu așa cum ne-am dori; piața de carte a devenit una de nișă. Volumele de poezie sunt editate în tiraje mici, sunt vândute în mare parte în cadrul lansărilor de carte, la târgurile de carte realizate sub egida Uniunii Scriitorilor, la festivalurile de poezie, lecturi publice, unde volumele sunt cumpărate direct de la autori. Cel mai bine se vinde literatura clasică, fiind cerută și studiată în școli. Da, poezia a pierdut teren în favoarea altor preocupări facile, la îndemână, care nu necesită un efort intelectual deosebit, unde imaginația nu joacă un rol important. Constatăm cu tristețe că artele și-au pierdut locul și interesul pe care îl merită în rândul cetățenilor.
A.A.: – Da, se mai cumpără, însă nu așa cum ne-am dori; piața de carte a devenit una de nișă. Volumele de poezie sunt editate în tiraje mici, sunt vândute în mare parte în cadrul lansărilor de carte, la târgurile de carte realizate sub egida Uniunii Scriitorilor, la festivalurile de poezie, lecturi publice, unde volumele sunt cumpărate direct de la autori. Cel mai bine se vinde literatura clasică, fiind cerută și studiată în școli. Da, poezia a pierdut teren în favoarea altor preocupări facile, la îndemână, care nu necesită un efort intelectual deosebit, unde imaginația nu joacă un rol important. Constatăm cu tristețe că artele și-au pierdut locul și interesul pe care îl merită în rândul cetățenilor.
I.V.: – Din care Asociații sau Uniuni faceți parte ?
A.A.: – Fac parte din Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara, o filială puternică, ce are în componență mulți scriitori valoroși, alături de care mă simt onorată.
A.A.: – Fac parte din Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara, o filială puternică, ce are în componență mulți scriitori valoroși, alături de care mă simt onorată.
I.V.: – Ce mesaj transmiteți cititorilor de poezie, la finalul acestui scurt interviu ?
A.A.: – Aș dori ca cititorul de azi să aibă capacitatea de a discerne între valoare și nonvaloare. Sunt derutante aparițiile cărților într-un mod necontrolat. Valul de apariții derutează cititorul, îl sufocă, încât poeții adevărați se mai văd.
A.A.: – Aș dori ca cititorul de azi să aibă capacitatea de a discerne între valoare și nonvaloare. Sunt derutante aparițiile cărților într-un mod necontrolat. Valul de apariții derutează cititorul, îl sufocă, încât poeții adevărați se mai văd.
A fi cititor de poezie astăzi este un act de curaj. Poezia te învață să respiri liber. Cuvintele așezate în versuri nu sunt doar simple rânduri într-o carte, ele oglindesc sufletul poetului, al omului; când cititorul de poezie deschide o carte, devine coautor al textului, un adevărat partener întru trăire și simțire. Cititorul își aduce propriile nostalgii, trăiri, iubiri, răni sau bucurii, transformând metaforele poetului în realități personale. El trebuie să citească printre rânduri, să caute muzica ascunsă în cuvinte. Poezia și poetul au nevoie de cititor pentru a-și justifica existența. Poetul trebuie să caute cititorul, iar cititorul trebuie să caute poetul cu adevărat înzestrat. Iar îmbrățișarea lor este adevărata POEZIE. Descoperiți-vă prin poezie, dragi cititori! Descoperiți, prin intermediul poeziei, drumul către sufletul și mintea dumneavoastră! Poezia este tot ce omul poate exprima mai frumos, este lumina lumii. Fără ea lumea ar fi fadă.
Interviu de Ioan Vasiu /UZPR