Primit pentru publicare: 25 nov. 2016
Autor: Gruia COJOCARU, redactor al Rev. Luceafărul (Bt)
Publicat: 25 nov. 2016
Editor: Ion ISTRATE

Abuz emoțional în ploaie de lacrimi

În cascada zilelor, din vuietul mass-mediei am selectat un caz grăitor: în orașul Carei, o mamă cu doi copii de doar câțiva anișori a fost filmată de jurnaliștii unui tabloid englez cum își exploata odraslele, la asamblarea jucăriilor-surpriză din interiorul ouălor Kinder. Autoritățile statului român, prin Direcția Generală de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului Satu Mare și procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au pornit pe urmele descrise de jurnaliștii britanici, au anchetat cazul și, ținând cont și de declarațiile mamei – altele decât cele din materialul video postat pe YouToube – au constatat că totul este o făcătură, similară cu cea din vară, cu armele de contrabandă, nefiind vorba de vreun caz de „sclavie”. Jurnaliștii britanici „vor să ne discrediteze ca popor”, au tunat analiștii și consultanții români de presă, „vor să justifice murdar ieșirea Angliei din Uniunea Europeană”, prin mesajul fără echivoc: „ați văzut, dragi englezi, unde se duceau banii noștri?!!”
Am și eu convingerea că acesta a fost scopul jurnaliștilor britanici, însă mai cred că manipularea n-ar fi fost posibilă dacă spațiul de manevră nu era unul permisiv. Râul își sapă albia în pământul moale, sfărămicios, nu în roca tare! Decât să-i condamnăm pe britanici, mai bine am purcede la un proces de introspecție. Oare nu vedem că mare parte dintre noi, românii, suntem dispuși să rostim ori să facem orice trăsnaie pentru un câștig oarecare?!
În cazul de față, dacă respectiva mamă ar fi spus ferm: „da, lucrez din greu cu ai mei copii pentru că altfel nu putem supraviețui!”, vedeam în ea o eroină. Era o lecție de demnitate pe linia aspră a cultului muncii, de care mulți am uitat. Când însă, infatuată, în fața jurnaliștilor români, a venit cu explicații de tipul: „mi-au promis că îl angajează pe soțul meu în Anglia, dacă facem reportajul!”, am înțeles cu cine defilăm. Moralitatea la ea acasă!
Cu astfel de oameni, alunecoși și de încredere, să tot mergi la drum! Că sunt dispuși să-ți subtilizeze perna de sub cap, într-un context oarecum similar celui revelat de Creangă în „Ivan Turbincă”, nu e nicio problemă, de vreme ce noi, în contextul evoluției timpului, trebuie să-i privim cu îngăduință, toleranță, duioșie. Așa cum a privit cazul și reprezentantul Protecției Copilului, care, în numele instituției, s-a oferit să asigure familiei în cauză „consiliere”, întrucât membrii acesteia au fost victima unui „abuz emoțional”.
Formidabilă concluzia cu abuzul… cu greu îmi rețin lacrimile! La Carei deja plouă sărat…