ANII NE STAU LIANT

Cu respiraţia mângâiată de vânturi

Stăteai lângă fântâna mea cu ciuturi,

Cu-o floare-n mână te jucai şi zâmbeai

De vorbele mele te emoţionai.

Îmbrăcai dimineţi cu chemări de noapte,

Le mângâiai cu ştiutele tale şoapte,

Doreai să opreşti timpul ce alerga iute

Dar nimic nu vede,nu aude,nu simte.

Din poiana ochilor tăi iscoditori

Am pornit urcuşul şăgalnic amândoi,

Nopţile cu stele peste noi fulgerau

Şi într-un tunet răsunător se înecau.

Priveam adânc în ochii tăi albaştri,

Vedeam soarele plimbându-se printre aştri

Iar când pe cer apăru un curcubeu,

Bucurii ale vieţii îmi aduceai mereu.

Când o frântură de lumină s-a ivit

Destinul cu flori de cununie ne-a unit,

Într-o biserică de un secol zidită

De-a lungul anilor mereu slăvită.

Cu tine toate necazurile le-am trecut

Comori n-am adunat şi nici nu le-am visat,

Iar dacă câteodată ne-am certat,

Fie şi în glumă,anii ne stau liant.

Articole asemănătoare