Primit pentru publicare: 05 febr.2017
Publicat: 06 febr 2017
Editor Ion ISTRATE

Arena Cărților

Apariţie editorială: Ionuţ Caragea – Mesaj către ultimul om de pe Pământ

Ed. Fides, 2017

La editura Fides din Iaşi a apărut un nou volum de versuri semnat de Ionuţ Caragea. Volumul conţine 76 de poeme şi poartă titlul „Mesaj către ultimul om de pe Pământ”. Prefaţa îi aparţine criticului literar Maria-Ana Tupan. Editorul cărții este  Dumitru Scorţanu, directorul editurii Fides – Iași. Coperta a fost realizată de Ionuţ Caragea,  inspirat de pictura Apocalypse (1903), de Albert Goodwin și, având grijă, să-și insereze figura reprezentându-l la 40 de ani. De aceea, în plină vigoare, Ionuţ Caragea vă invită să-i citiți poemele, extrase din volum, pe site-ul său personal: http://ionutcaragea.ro/poezie_files/mesaj.htm.

Fragmente din prefaţă:
„Mesaj către ultimul om de pe Pământ, de Ionuț Caragea, este, ca și prototipul acestui subgen tematic, Le Dernier Homme (1805) de Jean-Baptiste Cousin de Grainville, o viziune apocaliptică în versuri, uimitor de asemănătoare precedentului francez prin frescele moralizate ale unei vieți sociale decăzute și prin sugestiile mesianice. Cuplul Omegare și Syderie, care, prin puritate, jertfă de sine și iubire, răscumpără păcatul originar al lui Adam și Eva, pare recompus aici într-un imn al iubirii ca revelație a uranicului și perpetuare în timp. Ca și în sonetele shakespeariene, continuitatea prin generații are însă un corolar mai puternic: dedublarea autorului în poet, nemurirea prin poezie. (…) Punând sub semnul întrebării lumea de dincolo, remarcând, precum Creon în vechime și Hamlet în lumea modernă, că nimeni nu s-a întors de-acolo pentru a o adeveri, poetul reduce imperiul transcendenței la poezie. Dacă trupul se va risipi în atomi, în cosmos, în schimb, poemul e ca o cometă care poate călători în lumile de gând ale generațiilor viitoare. (…) Departe de a profeți sfârșitul istoriei, precum corifeii postumanismului, Ionuț Caragea continuă să se adreseze contemporanilor ca un mesager, un Hermes al unei ordini, nu virtuale – o fantasmagorie a tehnologiei de ultimă oră -, ci transcendentale, de sensuri care istoricizează existența unei societăți și îngăduie membrilor ei să fie mai mult decât consumatori ai unui mall cultural.” (Maria-Ana Tupan)