ars murendi

femeie, o sa te ucid fără
vărsare de sânge,
în inima ta iubitoare
zilnic voi bate câte un cui,
de care să-ți mai agăți
o iluzie,
până n-or să-ți mai rămână iluzii,
până fărâmă de inimă
n-o să mai ai.

câte un virus o să-ți trimit
în fiecare zi,
ca o molimă răceala mea
te va răpune,
până trupul tău,
o carantină a suferinței,
ca o banchiză de mine
se va desprinde
și-n largul cerului se va topi.

azi iți aduc cea de pe urmă
absență,
tu, victima apoteotică,
tragica mea eroină,
fără remușcări
te voi ucide din nou,
te voi dura  într-un zid
de lumină.