Acest nou volum, al istoricului, poetului şi jurnalistului Ionuţ Ţene, Neînfânţii. Reeducarea de la Aiud, reprezintă un moment culminant al operei sale şi care completează în mod fericit scrierile despre martirii temniţelor comuniste. Cartea publicată la Editura Casa Cărţii, Cluj-Napoca, 2023, este o panoramă cutremurătoare a universului concentraţionar de la Aiud şi a eroismului unor personalităţi, care prin caracterul lor exemplar au devenit mucenici întru Hristos şi nu au renunţat la valorile creştine.

Din perspectivă metodologică demersul cunoscutului istoric se inserează atât în orizontul istoriografiei tradiţionale, cu evenimenţial şi cronologie structurată pe o varietate de izvoare, cât şi în arierplanul şcolii mentalităţilor colective şi al imaginarului politic. Filonului poetic prin excelenţă Ionuţ Ţene, îi asociază interdisciplinaritatea, lucrarea sa find la interferenţa dintre istorie, religie, sociologie, antropologie şi ştiinţe politice.

În prima secţiune, autorul defineşte în mod magistral închisoarea de la Aiud și obiectivele reeducării. În percepţia sa, închisoarea de la Aiud este „o universitate de martiri, mucenici şi mărturisitori creştini” la începuturile regimului communist. Cu clarviziunea unui mare istoric, Ionuț Țene menționează că regimul dur din temniță viza eliminarea unei generaţii de tineri ce nu doreau să renunţe la credinţa religioasă şi la cultura română. În ciuda condiţiilor inumane de la Aiud din anii 1961-1964 reeducarea prin convingere transpusă de colonelul Gheorghe Crăciun s-a soldat cu un eşec, căci majoritatea dintre deţinuţi şi-au păstrat credinţa în Dumnezeu şi Biserică.

Secţiunea, Omul infinit versus omul finit în comunism. Problema libertăţii la Sfinţii Închisorilor este extrem de importantă în înţelegerea volumului pentru că decodifică la nivelul imaginarului colectiv mecanismul rezistenţei deţinutului în faţa torturilor fizice şi psihice de la Aiud. Capitolul este o manifestare elocventă a orizontului său teologic şi care dovedeşte apetenţa pentru valorile lumii creştine şi pentru credinţa că adevărată libertate se află în existenţa în Dumnezeu. „Sfinţii Închisorilor au renunţat la viaţă, ca primii creştini în numele libertăţii de a-l întâlni pe Hristos„.

Extrem de interesant este şi demersul privind Problema libertăţii. Despărţirea de Nicolae Berdiaev, unde Ionuţ Ţene îşi manifestă aderenţa la ideile ilustrului filosof rus, dar se delimitează de acesta pentru că nu şi-a depăşit nostalgia şi anamneza unui materialism dialectic asumat. „Dacă am accepta libertatea lui Berdiaev născută din absenţa şi ca trăsătură autonomă a neantului, nu am putea înţelege libertatea celor care s-au sacrificat întru Hristos şi despărţirea sfinţilor de lumea obiectivată pentru a se îndumnezei„.

Un subiect laborios, bine realizat de autor este, Filosoful Mircea Vulcănescu -martir al Aiudului – cu o moarte de pateric, în care autorul relevă potențialul său narativ și empatia față de marele filosof. Biografia lui Mircea Vulcănescu este prezentată în manieră academică, din care reținem că a fost unul din teoreticienii „tinerei generații,, că a participat extrem de activ la Asociația ,,Criterion” și a fost unul din liderii Asociației Științifice pentru Enciclopedia României. Demersul său științific s-a reflectat în opere precum, Omul românesc, Dimensiunea românească a existenței, fiind și o paradigmă intelectuală pentru Mircea Eliade, Emil Cioran și Constantin Noica. 

Atașat valorilor creștine, Ionuț Țene, reliefează jertfa de mucenic a filosofului român salvând astfel viața unui tânăr deținut. „El și-a dorit ca, muribund, să fie pus pe betonul rece, ca să fie pat cald pentru colegii de celulă să nu răcească”

Emoționant prin mesajul distinsului istoric este și următoarea secțiune a volumului intitulată ,,Cum au petrecut Crăciunul și Anul Nou martirii comuniști de la Zarca Aiudului ân 1955. Studiul de caz este focalizat pe deținutul politic Mihai Pușcașiu care traversează toate suferințele temniței: tortură, foame, frig, boli, dar este salvat de un alt deținut politic, Ioan Ianolide, repartizat ca sanitar la Aiud, celebru prin puterea sa duhovnicească. Îngrijit de Ioan Ionolide, Mihai Pușcașiu s-a refăcut treptat, iar bucuria sa a fost și mai mare când a fost adus la Aiud poetul închisorilor comuniste Radu Gyr. „Mihai Pușcașiu și Ioan Ianolide, împreună cu ceilalți deținuți bolnavi, au trăit cel mai frumos și înălțător Crăciun și An Nou din vremea detenției. Au trăit mistic Nașterea Domnului”.

O ultimă temă la care mă refer este ,,Cum au închis comuniștii poezia la Aiud!. Cazul Vasile Voiculescu, relevă încă odată eleganța expresiei și a talentului literar al autorului. Ionuț Țene, doctor în istorie și reputat istoric al generației sale, pornește de la cartea lui Marius Oprea, Adevărata călătorie a lui Zahei. Vasile Voiculescuși taina Rugului Aprins și prezintă cu onestitate și rigoare științifică brutalitatea arestării lui Vasile Voiculescu în 1959 și regimul de detenție la care a fost supus. Pretextul arestării îl reprezintă implicarea lui Vasile Voiculescu în activitățile grupului mistic de la Mânăstirea Antim din perioada 1946-1948, care în viziunea regimului comunist reprezenta o mișcare ce urmărea subminarea statului comunist. Este condamnat la cinci ani de regim de detenție sever și-și trăiește viața în post și rugăciune. Poetul a refuzat reeducarea cu demnitate și curaj, fapt ce a născut admirația tuturor deținuților politici, dar și a gardienilor.

În concluzie, volumul publicat de istoricul, poetul și publicistul Ionuț Țene este o frescă cutremurătosre a regimului de detenție de la Aiud, o restituire complexă, emoționantă a suferințelor deținuților politici, dar și de trăire a vieții conform valorilor creștine. Prin această nouă apariție editorială, fascinantă și incitantă, autorul oferă lectoratului un model exemplar de reflectare istorică a unei perioade sumbre de istorie, fapt pentru care recomand cu multă căldură acest volum publicului pasionat de studiul științei istorice.

Prof.dr.Din Petre