Evenimentul are loc vineri, 10 martie 2023, ora 17:00, în Sala „Tonitza” a MACN.

Conferința cu titlul „Moștenirea personalității lui Virgil Cioflec (1874-1948): 75 de ani de la moartea colecționarului”, susținută de dr. Luminița Cornea, profesor, scriitor, critic și istoric literar, editor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, este ocazionată de apariția volumului „Virgil Cioflec. Contribuții biobibliografice” (nominalizat pentru premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, pe anul 2021), ce poartă semnătura cercetătoarei Luminița Cornea. Evenimentul, moderat de muzeograf Alexandra Sârbu, va viza, prin generoasa temă abordată, relevarea următoarele aspecte de interes: familia Cioflec din Transilvania și exponenții săi importanți: Dimitrie (1829-1891), profesor și folclorist,  Remus (1880-1960?), librar şi editor, și Romulus (1882-1955), profesor și scriitor; originea transilvăneană a lui Virgil Cioflec (1874-1948), scriitor, critic de artă, filantrop și colecționar, precum și reliefarea complexității personalității sale culturale; meritoriile demersuri altruiste și pasiunea sa autentică pentru artă, cu accent pe colecția cunoscută sub numele „Pinacoteca Virgil Cioflec”, astăzi principalul nucleu valoric al patrimoniului Muzeului de Artă din Cluj-Napoca; crâmpeie inedite din corespondență; emblematicele relații de prietenie cu pictorii Nicolae Grigorescu (1838-1907) și Ștefan Luchian (1868-1916); ipostaza de prim editor al unor albume de specialitate dedicate celor doi mari artiști români (Luchian, 1924; Grigorescu, 1925); o privire analitică asupra studiilor-prefețe din cuprinsul celor două publicații sus-amintite, care îl dezvăluie pe Virgil Cioflec ca un empatic scriitor și critic de artă. 

Conferința-evocare se va bucura și de participarea unor invitați speciali: Mircea Popa, scriitor, critic și istoric literar, Vasile Grigore, director al Editurii Sud, Gabriela Corodeanu, născută Cioflec, și Bogdan Negrea, economist, membru al familiei Cioflec. 

Cercetătoarea Luminița Cornea și-a făcut debutul literar în revista „Biserica Ortodoxă Română” (1975), cu studiul Manuscriptul de la Ieud (Maramureş) – importanţa lui filologică şi bisericească, preocuparea pentru limba şi literatura română veche rămânând o constantă a cercetărilor sale. În calitate de autor, a semnat peste o mie două sute de articole în presa locală și națională – recenzii, cronici, reportaje, evocări, portrete, medalioane, studii – materiale de o mare diversitate tematică. Colaborează la publicaţii locale, naţionale şi din Republica Moldova. Este fondator și coordonator al revistei cultural-artistice „Ecou”, apărută, la Sf. Gheorghe, în perioada 1996-2005, publicație menționată în Dicţionarul presei literare româneşti de Ion Hangiu (2004), precum și redactor-șef al revistei „Caietele de la Araci”, publicaţie semestrială de literatură a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe, aflată în anul XI de apariţie. De numele său se leagă amenajarea şi organizarea tematică a Casei memoriale „Romulus Cioflec” (1998), Araci, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe, unde a lucrat, mai mulţi ani, ca muzeograf, în paralel cu activitatea didactică. În prezent este colaboratoare a acestui muzeu pentru memorialistică și membru al Consiliului Științific al instituției. A cercetat şi a scris despre personalităţi născute pe meleaguri covăsnene, cum sunt cele din familiile Cioflec, Colan, Teculescu, Jurebiţă, având şi relaţii strânse cu oameni de cultură şi cercetători din Basarabia. 

Decoraţii, titluri (selectiv): Premiul literar „Octavian Goga” oferit de ASTRA, 2015; Diploma și medalia „Crucea Munților” oferită de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, 2014; Diploma de excelenţă „Gheorghe Lazăr”, 2008; Ordinul Meritul pentru Învăţământ în gradul de Ofiţer, conferit de Preşedintele României, 2004; Premiul pentru libertatea culturii, 1991.

Volume publicate (selectiv): ● Ediții de autor: Virgil Cioflec. Contribuţii biobibliografice, 2021 (Volum nominalizat pentru premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Braşov, pe anul 2021); Zece ani cu ASTRA ieşeană, Iaşi, Editura Timpul, 2021; Făclii arzând. File de istorie literară, Editura Eikon, București, 2019; Seria de 4 volume: Pe cărarea Raiului (trei ediţii), Înviatul din Nazaret, Pe cărarea Crucii, Omul, comoara lui Dumnezeu – toate cu subtitlul: Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Ioan Mitropolitul Banatului, Editura Sophia, București, 2010, 2014, 2017, 2019, 2021; Scriitori. Case memoriale, vol. I, 2014, vol. II, 2017; Romulus Cioflec – o viață în imagini, 2016; Asociațiunea ASTRA întru iubire de suflet românesc, Sibiu, 2015; Un pelerinaj în Țara Sfântă, București, 2015; Studii și articole literare, Brașov, 2014; Întru lumina munților – fragmente de spiritualitate românească, 2013; Excursia literară, îndemn spre cunoaştere, Cluj-Napoca, 2010; Locuţiuni verbale în romanul istoric sadovenian – o abordare gramaticală, stilistică şi poetică, Cluj-Napoca, 2008 (teza de doctorat); Teculeștii din neam în neam, 2008 (coautor); Atlasul literaturii române, 2003 (coautor); Scriitori – case şi muzee memoriale, 1998 (coautor); ● Ediții îngrijite, prefeţe sau studii introductive de Luminiţa Cornea: Neculae Samoilă, Caiet din armată, 2022; Cornel Dimovici, Iluzia reîntoarcerii (Antologie), 2022; Romulus Cioflec, Însemnări de călătorie, de prin reviste adunate, 2020; Romulus Cioflec, Pe urmele Basarabiei, Editura Știința, Chișinău, 2019; Romulus Cioflec, De la Dunăre – în jurul Peninsulei Balcanice, prin Italia – la Dunăre, 2017; Romulus Cioflec, comediile: Moarte cu bocluc (1998), Cupa Domeniilor (2012), Răspântia (2016); Preot Ioan Graure, Cinstirea părinţilor – culegere de predici şi articole, 2008; Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii, 2007; Justinian Teculescu, Pentru neam şi pentru lege – cuvântări şi predici, 2006; Societatea de Ştiinţe Filologice, Ideea de Eminescu, 2000; Poezii populare culese de Dimitrie Cioflec, 1994.

Sursa, comunicat MACN