În urmă cu aproximativ treizeci de ani era clar că munca profesorului trebuia inserată într-o perspectivă a complexității ecologice, în care contextele educaționale trebuiau analizate în termeni sistemici și relaționali, în care copiii nu mai puteau fi considerați ca o piesă curată în cadrul un ecosistem.

Dacă ne gândim înapoi la modalitățile de conducere a clasei ale profesorilor noștri, până la începutul anilor 90, ne amintim cu siguranță aspectul liniar al managementului clasei: de exemplu, dacă s-ar fi atribuit o notă disciplinară, consecința ar fi fost că părintele ar fi au fost de partea profesorului, întărind acțiunea profesorului acasă. Dacă astăzi este atribuită o notă, consecința nu este liniară, ci este imprevizibilă, de neconceput, uneori de neimaginat.

Din acest exemplu, se poate deduce că în prezent pentru un profesor nu mai este posibil să gestioneze situațiile într-un mod liniar, ci trebuie să le insereze într-o perspectivă a complexității.

Devine astfel esențial să cunoaștem și să conștientizăm practicile educaționale care pot fi utile în managementul clasei, care pot crea un climat școlar pozitiv și permit guvernarea complexității acestuia.

Dar ce înseamnă a gestiona o clasă? Să începem cu ceea ce nu este. Nu este menținerea disciplinei, corectarea comportamentelor inadecvate, amintirea că se mișcă fără permisiunea sau amenințarea elevilor care se angajează într-un comportament inadecvat.

Conducerea unei clase înseamnă promovarea unui climat pozitiv la clasă, încurajarea participării elevilor la activitățile clasei, promovarea autonomiei și responsabilității.Profesorii știu deja că acest lucru este posibil doar dacă dobândești abilități de comunicare, relaționale și organizaționale de nivel înalt.Un profesor care folosește un mod eficient de a gestiona sala de clasă știe să stăpânească regulile și tehnicile de comunicare educațională; este capabil să descifreze mesajele verbale, non-verbale și para-verbale care caracterizează mesajul comunicativ al elevului; știe să implementeze o interacțiune comunicativă în care să existe congruență între aspectele verbale, para-verbale și non-verbale ale unui mesaj; știe să folosească mesajul-meși tehnicile de reformulare și oglindire. Din punct de vedere al comunicării didactice, exprimă mesajele clar și precis: explică întotdeauna ce va trebui să facă un elev, ce comportamente verbale vor fi permise și care vor fi modalitățile de participare la activitățile propuse. El cunoaște factorii care inhibă comunicarea precum ordonarea, porunca, solicitarea, amenințarea, judecarea, critica, dezaprobarea, blama și încercarea de a pune în valoare intervenția elevilor, fără a devaloriza niciodată persoana. (…)
Lectură completă la : https://edict.ro/conducerea-clasei-comunicare-relationare-si-organizare/