Autor: Stelian PLATON, New York

De ce plâng icoanele

De ieri icoanele au început să plângă
Și lacrimi însângerate curg din ochii lor.
Copiii noștri-nvață să respire-n pungă,
Cod numeric ei devin și un vot de-alegător.

Firesc ni-i greul, și-un rău trăit ne-nrăiește,
A fi om în țară-i ca și cum ai face glume,
Mai mare rău e să urăști pe românește
Și-a privi involt cum națiunea-ți pleacă-n lume.

S-au făcut și se fac proiectele de bine
Semnate de obscuri supradotați patricieni;
Ei cifrele reduc din pensii și chenzine,
Iar țara vor s-o scape triumfal de cetățeni.

23.08.15