Dorina RODU

.

.

.

.

Emoție vie

Vântul se-oprește din dansu-i bezmetic,
Când privirea-ți caldă se-oprește la mine;
Ploaia-ncetează a mai cade frenetic,
Când zâmbetu-ți duios își face loc printre ruine,
…să m-aline.

Un vis feeric, paradisiac,
Aici, lângă tine și cuvintele tac…
Parfumul tău – un adevărat afrodiziac,
Cu nuanțe suave de dulce liliac.

Un colț de Eden înstelat,
Cu fericire și umbre albe dantelat;
Aici am învățat cum sa fiu vie,
Nu să mă ofilesc la fiecare toamnă stacojie.

Dar…cum ar fi ziua făr’ de soare?
Cum ar fi curcubeul fără culoare?
Oh! Nici nu vreau a mă gândi,
Cum viața fără tine ar fi.