K.V. Twain, 2022

Dorinţă

Daţi-mi, teribile ursitoare pe care nu le iubesc,
o nouă naştere,
dintr-un ou superior oului,
dintr-un om superior omului,
dintr-o forţă neexistentă încă.

Doresc încrucişarea leului cu timpul,
a copacului cu pasărea ce-l împodobeşte,
a ramurii cu toamna ce-o doboară,
a frunzei cu melcul ce-o străbate ca pe-o durată.

Daţi-mi un trup etern şi vibrând ca o harpă.

O inimă irecuzabilă de care să m-atârn, precum vocabula de laringe.

Mai daţi-mi un şarpe al binelui şi o absenţă de răstigniri.

De nu cer prea mult,
mai doresc, în final,
un cuvânt-iatagan şi o secundă-spadă
pentru-a ataca universul.