Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Durerea instrăinării. Vasile Popovici: FIUL RISPITOR
Vasile Popovici
Fiul risipitor
Fiul tău a scris o carte.
(Fiul tău mereu departe).
Poţi veni, tată, din moarte,
Poţi ceti din moarte, carte?
Fiul tău risipitor
S-a întors cu dor de casă.
Casa, unde-i casa, tată?
Casa voastră nu-i pe-acasă.
Prag s-aveţi, să staţi în prag,
Aţi luat-o-n cer la voi?
În cerdacul vechi al casei,
Staţi voi, staţi voi, amândoi?
Mâna streaşină la ochi
Puneţi, dac‘-aveţi priviri,
Din cerdacul vechi al casei
Să scrutaţi nemărginiri.
Fiul tău s-a-ntors acasă;
Fiul pleacă înapoi.
Să se risipească, pleacă.
Pleacă-n risipiri la voi.
Îţi duc, tată, cartea mea.
(Mama a ceti nu ştie).
Mama doar o asculta
Gândurile-mi din hârtie.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Mitul fiului risipitor, in care, nu părinții sunt cei care il așteaptă iertători și fericiti de revedere, ci el este acela care ii caută pentru a-si justifica vina, dar ajunge prea tarziu.E un aspect mai credibil decat cel biblic, actualizat ,,noii ordini,, contemporane.