E TOAMNĂ NE-NCEPUTĂ

E toamnă ne-ncepută și frunza de la vie

a prins culori pe margini, iar vara vrea sâmbrie;

perechi de-ndrăgostiți se plimbă sub un  nor,

mi-e dor să-mi spui întruna,, iubito, te ador!”

mă trece-un gând șăgalnic, când cerul e albastru,

din dorul tău prea sfânt, să-mi fac un mic pilastru,

că bobul este dulce, pe buza mea rănită,

hai, vino iar la mine, să mă faci fericită!…

și dacă-ar fi să fie, te rog, să nu ai teamă,

că voi veni prin rouă, fără să bagi de seamă,

voi încerca să-mi apăr puternicul fior,

ce mi-l sădești, spunându-mi…,, iubito, te ador!”