E TOAMNĂ NE-NCEPUTĂ

E toamnă ne-ncepută și frunza de la vie
a prins culori pe margini, iar vara vrea sâmbrie;
perechi de-ndrăgostiți se plimbă sub un nor,
mi-e dor să-mi spui întruna ,, iubito, te ador!”

mă trece-un gând șăgalnic, când cerul e albastru,
din dorul tău prea sfânt, să-mi fac un mic pilastru,
că bobul este dulce, pe buza mea rănită,
hai, vino iar la mine, să mă faci fericită!…

și dacă-ar fi să fie, te rog, să nu ai teamă,
că voi veni desculţă, fără să bagi de seamă,
voi încerca să-mi apăr puternicul fior,
ce mi-l sădești, spunându-mi…,, iubito, te ador!”