Primit pentru publicare: 29 oct.2014.
Autor: Tudor PETCU

Postat: 01.11.2014

Mişcarea Legionară sau strigătul libertăţii

În general, Mişcarea Legionară este identificată mai mult sau mai puţin voit cu un soi de naţionalism extrem şi nociv care a reprezentat un capitol negru în istoria României. De cele mai multe ori acestei mişcări i se atribuie fel de fel de acţiuni criminale, necugetate, fiind acuzată inclusiv de antisemitism.

În realitate lucrurile nu stau deloc aşa, ceea ce ne demonstrează că istoria trebuie mai bine reevaluată, întrucât înţelegerea istorică trebuie să se bazeze doar pe obiectivitate şi pe cercetarea adevărului. Acest demers este foarte bine realizat de domnul Florin Dobrescu în cartea sa de documente ce poartă titlul Mesagerii libertăţii. Paraşutările NATO în România comunistă, carte apărută la editura SÂNZIANA din Bucureşti în anul 2013.

Cartea atrage atenţia chiar prin titlul său în sensul în care Florin Dobrescu îi evidenţiază pe legionari ca fiind mesageri şi pionieri ai libertăţii. Nu extremişti naţionalişti sau antisemiţi virulenţi, ci oameni pentru care liberatetea era libertate doar în măsura în care făcea cunoscut adevărul despre bine. Iar cartea pe care doresc să o prezint ne demonstrează din plin acest lucru.

În primul rând, Florin Dobrescu face referire la un capitol al istoriei recente din România, oarceum necunoscut: paraşutările SUA în România comunistă. Datorită documentelor pe care autorul le prezintă în cartea sa aflăm că foarte mulţi din cei paraşutaţi de către aviaţia americană în România comunistă erau de fapt legionari. Astfel, înţelegem că legionarii din România au avut o strânsă legătură cu serviciile secrete americane şi cu NATO în speranţa eliberării României de tirania comunistă.

Datorită eforturilor lăudabile ale domnului Florin Dobrescu de a aduna o serie de documente istorice în volumul său, am putea fi oarecum surprinşi citind că operaţiunile de paraşutare a tinerilor legionari de către aparatele de zbor ale forţelor armate americane făceau parte dintr-un proiect subordonat prşedinţilor american Harry Truman şi francez Vincent Auriol. Surprinzător pentru că, probabil, nici măcar istoriografia contemporană nu ar lua în considerare un asemenea episod care merită nu doar toată atenţia cuvenită, ci în primul rând respectul imperativ necesar.

Cu alte cuvinte, după anul 1949 Mişcarea Legionară a fost angajată într-o relaţie oficială extrem de strânsă cu forţele anglo-franco-americane dintr-un singur motiv: anticomunismul Legiunii şi dorinţa acesteia de eliberare a României de sub ocupaţia sovietică. Evident, asemenea lupte şi eforturi ale legionarilor au culminat nefericit cu asasinarea eroilor de către Securitate la 31 octombrie 1953 la închisoarea Jilava.

După cum am mai subliniat, cartea domnului Florin Dobrescu conţine multe documente inedite cum ar fi, de exemplu, textul manifestului pentru străini, răspândit de Ion Golea, membru al unei echipe de legionari paraşutaţi, la Festivalul Mondial al Tineretului de la Bucureşti, în august 1953 sau documentul despre rolul legionarului Vasile Stoian în primele contacte dintre Mişcarea Legionară şi serviciile secrete americane în 1945.

Foarte multe lucruri pot fi spuse în legătură cu volumul de faţă, însă ele ar putea deveni la un moment dat de prisos. Cert este că o asmenea carte nu trebuie să lipsească din bibliotecile iubitorilor de adevăr istoric românesc. Nu în ultimul rând, ea vine şi în ajutorul istoricilor care continuă încă să omită anumită adevăruri şi realităţi. Spun acest lucru asumat, întrucât Florin Dobrescu a înţeles fără nicio îndoială că istoria a avut loc şi s-a scris în conformitate cu o anumită logică, pe care domnia sa a speculat-o atât de bine în Mesagerii libertăţii, dar şi în alte cărţi de referinţă pe care le recomand la fel de călduros, cum ar fi: Virgil Velescu în arhivele Securităţii.