•             Corina Vlad s-a născut la Brad, județul Hunedoara, pe valea Crișului Alb, tatăl , Ioan V. Vlad fiind avocat în acest frumos oraș, capitala Țării Zarandului. Neamul Vlad din Brad își are originile în satul Ribița, iar printre strămoșii celor din acest neam sunt și cnejii Vladislav și Miclăuș, ctitorii Bisericii ”Sfântul Nicolae” din Ribița. Ultima dată am vizitat această biserică în anul 2014, împreună cu verișorul meu din Brad, Ivașca Dan. Această biserică este ”un monument istoric de importanță națională, întrucât adăpostește singurul ansamblu iconografic bizantin din Transilvania secolului al XV-lea, un adevărat ”certificat de naștere” al credinței ortodoxe strămoșești și o dovadă a continuității locuirii românești în acest spațiu” după cum am consemnat în cartea mea ”Tablete pentru neuitare”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2021, pagina 278. În carte este descrisă pictura bizantină din biserică, dar și faptul că pisania în limba slavonă consemnează că zugrăvirea a fost finalizată la 15 iulie 1417 și arată cine au fost ctitorii din tabloul votiv: jupânul Vladislav, jupânul Miclăuș și jupânița Stana, care țin în mână macheta bisericii închinate Sfântului Nicolae. În tabloul votiv apare și fiica cneazului Vladislav, Ana, îmbrăcată în costumul popular românesc specific acestei zone. De altfel, doamna Corina Vlad Diaconescu păstrează poza bunicii Domniei Sale, Ana Vlad, născută la Ribița, care poartă și ea un costum popular identic cu cel al jupâniței Ana din tabloul votiv al bisericii. Se observă și că cneazul Vladislav are la guler și la mânecă broderii în frumoase motive populare românești, iar pletele retezate pe frunte reproduc felul în care își poartă părul moții.
•             Am fost profund impresionat de ”Biserica ” Sfântul Nicolae” din Ribița, acest monument al arhitecturii medievale românești din Transilvania de o inestimabilă valoare națională, dar și artistică și chiar teologică, ctitorit de cneazul Vladislav și jupânița Stana în această frumoasă așezare de pe valea Crișului Alb”. Îmi imaginez emoțiile și trăirile sufletești profunde ale doamnei Corina Vlad Diaconescu la revenirea în aceste locuri împreună cu soțul Domniei Sale, Mihail Diaconescu, profesor universitar doctor, membru al Uniunii Scriitorilor din România și cu cei doi copii: Horia și Cornelia.
•             Înainte de invazia maghiară în Transilvania, românii erau organizați în formațiuni politice de tip statal: cnezatele și voievodatele. Cnejii și voievozii au rezistat în mare parte presiunilor de a renunța la credința ortodoxă strămoșească, așa cum s-a întâmplat cu cneazul Vladislav de la Ribița, cu voievodul Moga de la Hălmagiu sau cu voievodul Gelu Românul (”Gelou dux Blachorum”, cum scria Anonimus), voievod care are o cetate și un bust în satul natal al soției mele, Liva Giurgiu: Dăbâca, județul Cluj. Întrucât am amintit de Hălmagiu, trebuie să precizăm că doamna Corina Vlad Diaconescu a avut o prietenă foarte bună, originară din Hălmagiu, Smaranda Constantinescu (Diți), soția scriitorului Paul Everac (Dumnezeu s-o ierte! ). Cu siguranță capodopera dramaturgică ”Iancu la Hălmagiu”, scrisă de Paul Everac reprezintă un omagiu adus Craiului Munților, Avram Iancu, dar și soției lui Paul Everac, Smaranda Constantinescu, născută la Hălmagiu.
•             Corina Vlad Diaconescu a copilărit la Brad, județul Hunedoara, aici a urmat și absolvit școala primară, gimnazială și apoi Liceul ”Avram Iacu” din Brad. În ”Monografia Liceului ” Avram Iancu” din Brad, 1869-2019, 150 de ani”, Editura Argonaut Cluj-Napoca/Brad, 2019, pagina 349, poziția 132 este menționată absolventa din anul școlar 1965-1966: ”Vlad Corina, studentă”. Același prestigios liceu (”alma mater zarandensis”) l-am urmat și eu, începând cu anul școlar următor, 1966-1967, când am fost înscris în clasa a IX-a.
•             După absolvirea liceului, Corina Vlad s-a mutat la București, împreună cu părinții săi. În 1972 obține diploma de licență a Facultății de Limbi Romanice și Clasice, secția de Limba Franceză a Universității din București. Se încadrează în invățământ și se titularizează prin concurs în București. În 1990 efectuează un stagiu pedagogic și didactic la Universitatea Stendhal, Grenoble 3, Franța, apoi deține o normă didactică de asistent universitar la Facultatea de limbi străine, de filozofie și jurnalistică, de drept și de finanțe-bănci din cadrul Universității ”Spiru Haret” din București. Timp de trei ani, 2007-2010 a fost profesor de limba și literatura română în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” a Românilor de Pretutindeni, București.
•             Profesoara Corina Vlad se căsătorește în vara anului 1978 cu Mihail Diaconescu. Regretatul romancier, eseist, critic și istoric literar, critic de artă, filozof, estetician, profesor universitar doctor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Mihail Diaconescu a fost propus pentru Premiul Nobel pentru literatură, în anul 2013. Născut la Priboieni, județul Muscel, ca fiu al preotului și învățătorului Aurelian Diaconescu, Mihail Diaconescu reprezintă ” un reper al spiritualității românești”.
•             Personalitate culturală complexă, doamna Corina Vlad Diaconescu cântă la pian și compune piese muzicale de o mare sensibilitate, scrie proză și poezie, participă aproape săptămânal la cenacluri și reuniuni literare, lansări de carte de toate felurile (poezie, proză, critică literară), este invitată la emisiuni de televiziune. Este membru fondator și senior editor la revista ”Cronica timpului”,  revista Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).
•             Între anii 1991-2000 a fost secretar și apoi vicepreședinte al Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, societate înființată de Alexandrina Cantacuzino în 1910 și desființată în anii ‘50 ai secolului XX. La  revista acestei societăți, ”Femeia Ortodoxă” este membru în colectivul de redacție. A fost secretar general de redacție , redactor-șef (2007-2009) și senior editor la ”Cronica Fundațiilor”, revista Fundației Internaționale de Cultură, Știință și Morală Civică ”Mihai Eminescu”, București. Evident, este membru al Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu” din România, Filiala București.
•             Corina Vlad Diaconescu a scris numeroase articole, studii, eseuri, reportaje, interviuri, schițe de portret, publicate în reviste din București, Brad, Pitești, Roman, Craiova, Curtea de Argeș, dar și în revista ”Miorița  noastră” din New York. În 2004 a scris libretul operei ”Marele cântec” de Marius Ciulică, după romanul cu același titlu scris de Mihail Diaconescu.
•             Este coautoare a volumului ”No hai! Călători prin Apuseni”, împreună cu Dan Liviu Mut și Rodica Vătăman Subțirelu, Editura Magic Print, Onești, 2007.
•             Corina Vlad Diaconescu nu și-a uitat niciodată obârșiile. Anii copilăriei, iernile frumoase de la Brad, derdelușul de pe dealul Trănculeștilor, Crăciunul la Brad sunt amintiri plăcute și de neuitat.Cum ai putea uita Pomul de Crăciun, colindele, primirea copiilor cu Steaua, cu Irozii (o piesă folclorică despre Nașterea Domnului), dar mai ales ultima iarnă petrecută la Brad, cea dintre anii 1965-1966.
•             Cu nostalgie este descrisă de către doamna Corina Vlad Diaconescu pregătirea și participarea la Sfânta Liturghie la biserica din Brad, împreună cu buna (bunica).
•             Fiind originar din Țara Zarandului ( satul Giurgești, comuna Bulzești, județul Hunedoara) și absolvent al Liceului ”Avram Iancu”  din Brad, am citit cu multă plăcere cele scrise de doamna Corina Vlad Diaconescu despre Muzeul Aurului din Brad , unic în Europa și al patrulea în lume, după muzeele similare din Columbia, Taiwan și Peru, dar și despre Liceul”Avram Iancu” din Brad, la al cărui Centenar am avut fericita ocazie să particip în 12 octombrie 1969, fiind elev în clasa a XII-a.
•             Doamna Corina Vlad Diaconescu a realizat și o frumoasă prezentare a unei personalități cu care moții din Brad se mândresc: Florin Talpeș, unul dintre marii creatori ai industriei de software românești, cetățean de onoare al municipiului Brad. Florin și Măriuca Talpeș din Brad au creat la București prestigioasa companie ”Softwin”, cu peste 1000 de angajați, repartizați în patru domenii IT distincte.
•             Desigur articolul doamnei Corina Vlad Diaconescu despre Fundația ”Auraria Barza-Brad” m-a captivat  mult, mai ales că am avut rude și cunoscuți care au lucrat la minele de aur de la Barza-Brad. Nu eram străin de acest subiect întrucât în februarie 2016  am primit cadou din partea primarului municipiului Brad, ec. Florin Cazacu cartea ”Extaz și agonie în mineritul zărăndean”, Editura Maestro Tip, 2015, volum scos de Fundația ”Auraria Barza-Brad”. Volumul trimis conține și un autograf cu următorul conținut:
• Dmnului Giurgiu Gheorghe,
• O poveste despre aur și oameni de aur!
• Februarie 2016,            Cu stimă,
• Cazacu Florin” (primarul municipiului Brad).
•             ”Ce lucru minunat este ca oamenii să nu-și uite locurile, iar locurile să nu-și uite oamenii!”, scria doamna Corina Vlad Diaconescu, iar Domnia Sa nu și-a uitat locurile de baștină. Cu câtă bucurie și satisfacție își amintește de întâlnirile de la Sala Dalles  cu moții care locuiesc în București sau de spectacolul ”Sara Crăciunului nost’” din 11 decembrie 2005, desfășurat în Sala Arcub din București, cu participarea corului Bâlea Boar și a ansamblului de cântece și dansuri ”Doina Crișului” din Brad, condus de Ionel Coza, ambele manifestări fiind organizate de doamna Corina Vlad Diaconescu.
•             Doamna Corina Vlad Diaconescu scria: ”Strămoșilor mei le-au fost luate averile, dar nu și credința în Dumnezeu și nici conștiința lor creștin ortodoxă, românească și nobiliară”. Aceste valori le posedă și doamna Corina Ligia Vlad Diaconescu, a cărei deviză în viață este: ”Să-i iubeșt pe cei din jur cu tot sufletul!”.

Prof. Giurgiu Gheorghe, Dej, județul Cluj