Romulus UNGUREANU

Strig morții să fugă …
… din mers
Dar viața e-n pungă
Prin timpul pervers

Încrederea-i raiul
Aruncat în hazna
Vor toți s-o ascundă
Dar n-au tutela

Un teatru satanic
Se joacă la colț
Răsună un TITANIC
Ce mai pierde un bolț

Stau stele spânzurate
Pe-al nopții destin
Sunt visuri furate
Din pahare cu vin

Viitorul, mai conturat
… adună poporul
Coliva plină de rahat
O împarte odorul

Prin casă trecea pridvorul
Proiectat cândva
Sub pat rămâne cuptorul
Plin de mucava

Părinții nu mai așteaptă
Bucuria de mâine
Le scapă din orice faptă
Bucata de pâine

Noroiul iar se-ntrupează
Apa e tot mai mică
S-ascunde cel ce creează
În cel ce ridică

Anotimpurile se încâlcesc
Printre morminte
Neamurile se mai iubesc
Doar amăgite

DECARUL conștiinței plutește
Ca ritual erodat
Răul plângând se înmulțește
… ne-am predat

 22 12 2021