Cartea a apărut sub egida Muzeului Judeţean Botoşani la Editura Agata, autor: Gheorghe Median, ISBN:978-973-7707-90-1, format B5 (182/257 mm), 200 de pagini.

Prin această carte, se doreşte a fi evocată personalitatea profesoarei Ileana Turuşancu (1909 – 2004), ce face parte din ,,galeria oamenilor de valoare ai Botoşanilor”, cum însuşi autorul o spune la începutul volumului: ,,(…) Activitatea didactică, nu este singurul domeniu în care profesoara Ileana Turuşancu s-a afirmat. Cu reale disponibilităţi pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, ea s-a numărat printre cei mai activi membri ai filialei locale a Societăţii de Studii Istorice şi Filologice, elaborând numeroase studii ştiinţifice, susţinute în cadrul unor sesiuni de referate şi comunicări organizate la Botoşani, Suceava sau Iaşi, dintre care cităm, pe cele intitulate: ,,Scriitori botoşăneni”, ,,Nicolae Iorga despre Mihai Eminescu”; ,,Scipione Ioniţă Bădescu, ziarist şi animator al vieţii culturale a Botoşanilor”; ,,Din cărţile străbunilor”; ,,O carte populară uitată-istoria împăratului Skinder”; ,,Căderea Constantinopolului oglindită într-o carte populară”; ,,Scriitori botoşăneni cercetaţi de Nicolae Iorga”; ,,Observaţii asupra limbii din Sindipa filosoful-un manuscris voronean din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. (…)”. Şi mai adaugă în final autorul: ,,(…) spunem că, pentru tot ceea ce a făcut pentru acest oraş, profesoara Ileana Turuşancu ar fi meritat, credem, ceea ce mai mulţi colegi întru profesie, au primit – titlul de cetăţean de onoare al Botoşanilor. Sigur, acum este prea târziu pentru a îndrepta această greşeală, dar ne exprimăm speranţa, că profesoara Ileana Turuşancu va fi ultimul om de valoare al acestui oraş ale cărui merite să nu fie cunoscute şi răsplătite de cei care au şi datoria şi dreptul de a o face.”

Pentru a convinge, autorul a structurat cartea în aşa fel, încât cititorului să-i fie lesne a descifra ceea ce a fost pentru botoşăneni Ileana Turuşancu. Înainte de a fi prezentate scrisorile selectate pentru acest volum, autorul face un scurt rezumat al acestora în capitolul: ,,Rezumatul scrisorilor” (paginile 9-29), iar redarea în întregime a epistolelor curge într-un capitol distinct – ,,Scrisori” – pe aproximativ 166 de pagini.

Scrisorile prezentate sunt de o importanţă deosebită, deoarece în ele sunt consemnate fapte, evenimente, date istorice, preocupări ale intelectualilor vremii şi poartă semnătura unor personalităţi de marcă, pe care îi identificăm şi în ultimul capitol intitulat: ,,Expeditorii scrisorilor – scurte note”.

Printre autorii scrisorilor adresate profesoarei Ileana Turuşancu îi găsim pe: Ileana Cărpenişan, sora artistului plastic Marcel Olinescu; Ion C.Chiţimia, (1908 – 1998), istoric literar, specialist în slavistică poloneză, folclor şi literatură veche comparată; Emil Cismărescu, pseudonim al criticului literar Emil Manu; col. Gheorghe Eminescu (1895 – 1998), fiul lui Matei Eminescu, fratele poetului Mihai Eminescu; Eugen Ispir (1909 – 1974); pictor şi scriitor; I. D. Marin, (1912 – 1986), autor al ,,Pedagogiei lui Creangă”, ,,Eminescu la Ipoteşti”, ,,La Ipoteşti pentru Eminescu”; Dumitru Murăraşu, (1896 – 1984), eminescolog, autor al unor importante studii dedicate vieţii şi operei lui Mihai Eminescu; Eugen Gh. Neculau, (1897 – ?), avocat, cu preocupări în domeniul publicistic; Eugen D. Neculau, (1900 – 1974), doctor în pedagogie şi s-a dedicat studierii fenomenului rural românesc; Marcel Olinescu, (1896-1992), pictor, gravor, grafician, împreună cu Aurel I. Gheorghiu a publicat albumul istoric ,,Botoşanii care se duc”; Augustin Z. N. Pop, (1910 – 1988), profesor universitar, istoric literar, folclorist, doctor în filologie cu o teză intitulată ,,Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu”; Eugen Pohonţu, (1897 – 1992), critic de artă, fost profesor la Academia de Arte Frumoase din Iaşi; Nicolae N. Răutu, (1891 – 1979), cu o bogată activitate publicistică; Victor Tufescu, (1908 – 2000, autor a numeroase lucrări privind geografia României.

Cu aceasta autorul, muzeugraful Gheorghe Median, face un lucru ,,ca la carte” unde totul este bine gândit şi aşezat, reuşind să evidenţieze documentar personalitatea complexă a profesoarei Ileana Turuşancu, volumul său aşezându-se, desigur, în rafturile ,,cărţilor de patrimoniu”.