Pentru a marca un eveniment important pentru istoria artei românești, Muzeul Național de Artă al României a conturat și implementat un amplu program expozițional coordonat de Călin Stegerean (foto), grafician, critic de artă și manager al MNAR. Astfel, sub tematica „Pallady 150”, MNAR deschidea în decembrie anul trecut patru expoziții desfășurate în patru locații, dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanți artiști din istoria artei românești. Expozițiile au urmărit aspecte inedite ale creației sale, realizându-se diverse conexiuni cu lucrările aflate în patrimoniul MNAR. Cele patru expoziții au fost deschise pană pe 3 aprilie.

Jurnal Intim / MNAR – Galeria Națională
Curator: Călin Stegerean

La sediul central din fostul Palat Regal, la parter, au fost etalate lucrările ce constituie expoziția „Jurnal intim”. Proiectul ilustrează, “prin prisma unor însemnări pe care artistul le-a realizat de-a lungul anilor, citate în expoziție, reprezentarea corpului feminin în ipostaze intimiste. Este exclusiv un demers curatorial, al cărui scop este acela de a releva complexitatea operei palladiene, prin corelarea scrierilor și lucrărilor artistului”, aflăm de la Călin Stegerean.

Titlul expoziției se desprinde dintr-o mărturisire făcută de Pallady lui Nicolae Tonitza: „Pictura mea e jurnalul existenței cotidiene. Un jurnal intim, în care se desfășoară, fără menajamente pentru mine sau pentru alții, fără panaș și morgă – direct și rapid – pulsul vieții mele, cu variațiile lui fatale, de la un an la altul, de la un ceas la altul…”.

Tot prin prisma paginilor de jurnal, e ilustrată și relația sa de prietenie cu Henri Matisse, prin includerea unor lucrări ale artistului francez, inclusiv din seria „La Blouse Roumaine”. “Sensul expoziției este, pe de o parte, acela de reconfigura un capitol important din creația lui Theodor Pallady, ilustrat cu lucrări în cea mai mare parte neexpuse de la retrospectiva din anul 1971 și, pe de altă parte, de a releva pasiunea senzuală ca element generator al operei de artă”, informează curatorul.

Din opera grafică a lui Theodor Pallady / Muzeul Colecțiilor de Artă
Curator: Liliana Chiriac, asistent curator: Ilinca Damian

La Muzeul Colecțiilor de Artă publicul a avut ocazia de a se întâlni cu expoziția „Din opera grafică a lui Theodor Pallady”, care conținea printre altele și celebrul său autoportret, devenit parte din identitatea vizuală a acestor expoziții. Selecția a pus în valoare peste 100 de lucrări de grafică realizate în diverse tehnici: creion, acuarelă, guașă, peniță, gravură, abordând o serie extinsă de subiecte precum peisaje, nuduri, naturi statice, portrete sau compoziții, din diferite perioade de creație.

“Expoziția urmărește o structurare cronologică, astfel dintre lucrările timpurii ale artistului sunt prezente câteva compoziții alegorice din perioada 1896-1900 și o suită de impresii din Moldova din perioada 1906-1916, care sunt urmate de peisajele din Franța, în special din „Parisul său”, dar şi din Dobrogea sau București, unde a revenit anual cu participări la expoziții.

O altă categorie de lucrări de grafică semnate de Theodor Pallady integrate în expoziție a fost reprezentată de schițele rapide precum și de nudurile feminine realizate în atelier sau în interioare pariziene, datate 1920-1940”, aflăm de la echipa curatorială.

Zambaccian despre Pallady și Parisul lui Pallady au fost două expoziții, deschise la Muzeul Zambaccian și la Casa Melik, ce au documentat relația artistului cu doi colecționari de referință: K. H. Zambaccian și Gheorghe Răut.

Parisul lui Pallady / Casa Melik 

Expoziția a atras atenția asupra unei selecții de lucrări semnate Theodor Pallady, care au ca subiect imagini ale Parisului unde artistul a locuit cu intermitențe din anul 1890. O parte dintre acestea provin din donația pe care Gheorghe Răut a făcut-o statului român în anul 1968, cuprinzând cele 1200 de piese aflate în apartamentul său parizian, inclusiv 800 de desene ale prietenului său Pallady, cu condiția ca acestea să fie expuse în Casa Melik din București.

Prietenia lui Răut cu Pallady a început la Paris în 1924, cei doi fiind vecini în imobilul de secol XVII din Place Dauphine nr. 12, unde artistul ocupa mansarda cu două camere, iar bancherul restul imobilului. Pallady a locuit aici până în 1940, când s-a întors definitiv în țară.

Zambaccian despre Pallady / Muzeul Zambaccian 

Expoziția și-a propus schițarea unui portret caracterial al lui Theodor Pallady prin intermediul unor extrase dintr-un articol, pe care colecționarul Krikor H. Zambaccian l-a publicat despre artist în volumul „Însemnările unui amator de artă”.

“Demersul curatorial propune un exercițiu de alăturare a tablourilor, la care se face referire, cu o serie de autoportrete realizate de Pallady la vârsta maturității; mereu în linii tăioase și tonuri decise, în consonanță cu caracterul pe care textul prietenului său îl descrie, direct sau indirect. Aceste expoziții subliniază și importanța colecționarilor în biografia artiștilor, transmiterea operei lor către posteritate datorându-li-se într-o mare măsură”, sublinia echipa curatorială.

Deschiderea expozițiilor a avut loc pe 1 Decembrie 2021, cu prilejul Zilei Naționale a României, cu acces gratuit pentru toate galeriile și muzeele MNAR, pentru a pune în valoare misiunea Muzeului Național de Artă al României, de promovare a valorilor culturale naționale și a fost, totodată, un mod aparte în care Pallady a fost celebrat, dedicându-i o arie atât de extinsă din spațiul expozițional al MNAR.

Cosmina Marcela Oltean
Foto – MNAR