Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), Februarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

PALMELE

Primit pentru publicare: 01 Febr. 2020
Autor: Ciprian ANTOCHE, redactor șef  – Revista Luceafărul
Publicat: 02 Febr. 2020
© Ciprian Antoche, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

PALMELE

Nu ridica mâinile-n rugă, o rugă prea deșartă ție
Căci Ceru-i surd de nepăsare, doar stele scapără în el
A tale palme-npreunate ce-și vor putere și tărie
Vor fi crăpate-n suferință și sfărâmate de măcel.

Și lacrimi surde vor cădea din ochii scurși și pribegiți
Umplând pocale de durere, umplând amarul ce îl ai
Rugile-s cuvinte moarte și sunt alaiuri de-amăgiți
Atunci când timpu-ți se împarte mai mult să ceri decât să dai.

Nu ridica mâinile-n rugă, ateu creștin doar prin botez
Ci lasă ruga celor care o au ca rânduială slugă,
Tu sfarămă cu ele piatra și zămislește-le-ntr-un crez
Căci palmele-s stindard de muncă, nu o unealtă pentru rugă.

Alungă-ți gândul de-ajutor căzut de Sus ca o pomană
Ce-ai vrea să vină din neant fără de mică părtinire,
Nu cere merit ce nu-l ai și nu adu la Cer osană
Atâta timp cât nu urnești să faci o cruce-n mulțumire.

Mai scumpe palme sunt acelea ce dau din ele bunătate
Și îi hrănesc pe cei sărmani și-i omenesc cu-n dumicat
Decât acelea ce se roagă și șad degeaba-mpreunate
Cerșind să aibă-a lor stăpân un pântece îndestulat.

Mai scumpe-s palmele sărace, murdare-n muncă și în chin
Ce sunt curate de onoare, chiar rebegite de or fi
Vor mirosi frumos a cinste, nu a pecingini și pelin
Căci au minunea strânsă-n ele, minunea lor de-a dărui.