Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
PE TINE TE-AM ALES
Într-o atmosferă mătăsoasă,caldă,
Îmi clătesc ochii cu roua de pe iarbă,
Roata timpului se învârte nepăsătoare,
Zilele se pierd în a vântului vâltoare.
.
Cerul e plin cu flori de nu mă uita,
Sub dealurile înalte soarele ofta,
O pace adâncă peste văi se așeza,
În liniște ascultam respirația ta.
.
Gândurile mi-au luat iubirea de mână
Și mi-au purtat-o prin lumea creștină,
Până când noaptea coborî pe genele mele
Iar pe brațe îmi apăru primele stele.
.
În această sublimă întâmplare
Pe tine te-am ales să-mi stai în cale,
Să te privesc în oglinda retrovizoare,
Să mă încălzesc la căldura inimii tale.
.
Inimile noastre ardeau ca două făclii,
Nici vântul,nici cerul nu le putea opri,
Îar acea dulce văpaie a inimilor,
Coborî încet în adâncul sufletelor.
.
Acum,viața mi-e luminată doar de trandafiri,
Trăiesc numai și numai din amintiri,
Mă întreb,totuși,veșnicia cât va mai dura
Când vorbim cu inima și iubim cu tot cu ea.
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania