Poem de Marin IFRIM
19 Dec. 2017
Primit pentru publicare: 20 Dec. 2017
Publicat: 21 Dec. 2017

Bâte vorbitoare, inși care se cred fluturii patriei. Panta rhei

Te crucești. Citești și nu îți vine să crezi. Nici nu ai curajul să spui cuiva
Că ai văzut viermi intestinali în litere. Toți ar spune că vezi extratereștri.
Viermi în silabe, în foneme, în cuvinte, în fraze și propoziții. Viermi
Sub limba politicienilor și a sistemelor sistematizate. O țară putredă
Cu o limbă de șarpe, despicată de noi înșine. Un alfabet deturnat,
Manelizat subliminal și decibelic. O nebunie. Care român nu-i sănătos
La corp, care corp nu are probleme cu capul? Nici măcar morții. Aici
Unde se tot turuie că ar fi ”Grădina Maicii Domnului”! Cine se uită în
Gura politicienilor, cine își mijește timpanele la vorbele lor e mult mai rău
Și mai prost decât aceștia. Țara e plină de viermi în ”burta” cărora
Viețuiesc politicienii. De când e lumea ieșită din peșteri. Cu ciomag
Cu tot. Bâte vorbitoare. Inși care se cred fluturii patriei și ne tot flutură
Salarii și pensii inclusiv după moarte. Că doar există și un electorat în
Cimitire. Unul consistent, osos. La școală, băieți cu funcții de demnitari:
La manualele de fizică, chimie, biologie, matematică etc. Cu limba
Română deja sunteți accidentați. La școală, adică la muncă. La munca
De jos în sus, nu cum v-ați cățărat voi, ca omizile, peste elitele
Acestei țări sumbre (sumbrizate). Nu v-ar mai răbda
Propria voastră alcătuire. Nici în pușcării nu vă meritați locul. Sunteți
Prea lași. Plecați care încotro că vine veterinarul și vă dă cu scuipat
În mijlocul ochilor, ca să nu vă mai vedeți casele, averile, mașinile.
Panta rhei. Silă fără milă. Precum cinismul vostru de asasini în serie.