Poem pentru iubita mea cosmică
Autor: Marin Ifrimlnvitaţie la lectură
ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 07 Mai 2018
Poem de Marin IFRIM
Publicat: 07 Mai 2018
Editor: Ion ISTRATE
Poem pentru iubita mea cosmică
Mereu îmi spui că vii cam pe la 17,00
Mereu sper că 17, 00 ești chiar tu.
Sau măcar 17,00 și ceva. Mă duci în
Așteptare. Stau ca într-o gară inexistentă
În care un tren nu vine că nu are linie/cale
Ferată. Nu mă pricep la dragoste, la iubire
Și nici la pofte izolate. Pur și simplu te
Iubesc. De aici încolo începe ora 17,00
Nu sunt o resursă de iubire. Sunt epuizabil
Dar nici resemnabil. Tu ești chipul meu
Din oglinda ochilor mei, numai pe tine
Te văd. Ai tot ce nu am cerșit niciodată
Fără să merit. Ai tu mir în tine! Te pup pe
Acolo pe unde nu există bacterii, pe suflet
De biserică înaltă cât să înțepe Cerul. Te pup.
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Marin Ifrim
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail
