Frumoasă femeie, te-asemăn cu multe,
Privescu-te-n ochi și gându-mi se-ascute.
Te-asemăn cu-n flutur cu aripi de zâmbet,
Cu-al soarelui șarm ce-ncântă un suflet,

Cu firul de iarbă căci ești mlădioasă
Ce-atare pledând te-arăți grațioasă.
Iubit-o te-asemăn cu toate aceste,
Cu tot ce-i mai scump pe lumea ce este.

Și inima-mi bate cu-o forță în mine
Când ochii-mi zăresc candoarea din tine.
Tu mângâie-mi fața, să nu ai sfială –
Și creștetul meu primește-l în poală.

S-ascult mie-mi place, suflarea ta blândă,
Sub sânul tău cald și fața ta sfântă.
Suav mă sărută cu gura ta moale
Și ține-mă mult sub buzele tale.

De-ți vine, tu plânge, pe-obrazu-mi fierbinte,
De vezi că-ți jelesc privirea cuminte,
Și-n taina iubirii sfințește-mi privirea
Ca-n ochii tăi calzi să-mi caut menirea.