POEZII  DE  PANDELICA  RADEŞ

DOAMNE,  AI  FĂCUT  DREPTATE!

Doamne, ai făcut dreptate
– Nu total, măcar în parte –
Regelui Mihai şi Anei
Şi urmaşilor Coroanei.

I-ai adus lângă popor,
Iubiţi de supuşii Lor,
Să-şi dea sfârşitul obştesc,
Lângă cei ce Îi iubesc.

Regele şi-a Sa Regină
Au bucurie deplină
Că se află-n Ţara Lor
Şi-s iubiţi de-acest popor!

Dinastia cea Română,
Mă rog Domnului s-o pună
Coroană din nou, să poarte,
Ca noi să avem dreptate!

Nu vreau bani, nu vreau avere,
Vreau Domnul să-mi dea putere
Să ajut încoronarea,
Să ne-aducă bunăstarea.

Îmi apăr Rege, Regină,
Cum văzut-am la albină
Şi fac zid în jurul Lor,
Ca-n stupul albinelor.

(ianuarie, 2011)

       MAJESTATE

(CĂTRE  M. S. REGINA ANA)

În războiul mondial,
Aţi avut un ideal:
Ca să fiţi un brav soldat,
Când Onoarea V-a chemat.
V-a chemat strămoşi viteji
Ce formează-un şir de regi.
V-a chemat Franţa paternă
Şi Danemarca maternă.
V-a chemat şi Omenirea
Care-şi dorea dezrobirea.
Chiar şi Ţara cea Română
Care-şi căuta Stăpână,
Fiindcă-al nostru tânăr Rege
Era singur – se-nţelege!
Aşadar, în Ţara Sa,
Un loc gol, pe Tron, era!

(mai, 2010)