Prin tainele muntelui de sare

Prin tainele muntelui de sare

Străpungem peretele muntelui
păşind în declin
pe trepte de sare,
de parc-am căuta
o altă lume
în adâncuri de mare.
Fără răsuflet
şi fără cuvânt,
trecem ca umbrele
prin misterul drobului de sare
căzut din antice mări
pe pământ românesc.

Schitul alb, afundat în tăceri
cadelniţează săratele parfumuri
către noi,
cei născuţi din lacrimi şi plăceri,
rătăcind pe-ntinsele drumuri.
Şi-n dărnicia lui,
subteranul colos
cu sclipiri minerale,
ne miruieşte-n tăcere
din seiful umbros
cu flori abisale.