Primit pentru publicare: 01 mai 2016
Autor: Prof. Cristina MAXIM, redactor al Rev. Luceafărul (Bt)

„Tradiţii şi obiceiuri la români”
Agata, 2010
Autori: Oltean Brânduşa Doina, Ivaniciuc Doina

Tradiţiile şi obiceiurile românilor sunt o emblemă a poporului; ȋn acelaşi timp sunt parte integrantă a culturii noastre.

Frumuseţea şi varietatea acestora se bucură de o deosebită apreciere ȋn afara graniţelor. Foarte multe dintre tradiţiile şi obiceiurile noastre au fost şi sunt bine conturate de religia ortodoxă. Apreciabilă nu este doar plăcerea de a le cunoaşte şi simţi, ci şi utilitatea lor. Rolul lor educativ este remarcabil nu doar pentru faptul că sunt actualizate nişte aspecte ale vieţii, ci şi pentru că pot sensibiliza oamenii şi conserva ȋn practică această cultură a românilor.

Cartea „Tradiţii şi obiceiuri” scrisă de Oltean Brânduşa Doina şi Ivaniciuc Doina are ȋn vedere sărbătorile ortodoxe cele mai importante. „Şezătorile constituie un mijloc complex de educaţie prin funcţiile lor: economice, de comunicare, de valorificare a faptelor sociale, funcţia artistică, de reglare comportamentală şi functia ludică”.
Copiii şi bătrânii au rol important ȋn valorificarea obiceiurilor. Implicarea lor este una sensibilă şi reuşesc cu foarte mult succes să transmită interes şi bucurie oamenilor cărora le sunt expuse: colindele, zicătorile, cântecele, dansurile populare, şezătorile.
„Muzica populară a evoluat de-a lungul timpului şi şi-a conturat ȋn timp principalele caracteristici: anonim, colectiv, oral”.
Formele ȋnvechite ale cântecului sunt ȋntâlnite şi acum: bocetul, descântecul. Femeile bătrâne apelează la aceste practici având credinţa că sunt de folos. Unele dintre ele ȋşi eliberează sufletul prin cântări. Tot prin versuri cu rimă sunt evocate diferite momente importante ale vieţii: botezul, nunta, moartea etc. Nu numai sentimentele de tristeţe sunt prezente ȋn aceste formuli, şi bucuria, iubirea, belşugul, prosperitatea sunt frecvente şi echilibrează, ȋnfrumuseţează gama de aspecte invocate ȋn rime.
„Libertatea populară este o parte semnificativă a folclorului românesc care ȋnseamnă totalitatea producţiilor ȋnţelepciunii unui popor, create şi transmise prin cuvânt”.